2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROMANIST, -Ă, romaniști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în studiul limbilor romanice. 2. Specialist în studiul dreptului roman2. – Din fr. romaniste.

ROMANIST, -Ă, romaniști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în studiul limbilor romanice. 2. Specialist în studiul dreptului roman2. – Din fr. romaniste.

romanist sm [At: BARCIANU / Pl: ~iști / E: ger Romanist, fr romaniste] 1 Specialist în limbi romanice (5). 2 Specialist în dreptul roman (8).

ROMANIST, romaniști, s. m. 1. Specialist în studiul limbilor romanice. 2. Specialist în studiul dreptului roman.

ROMANIST s.m. 1. Specialist care se ocupă cu studiul limbilor romanice. 2. Specialist în studiul dreptului roman. 3. Denumire dată pictorilor flamanzi din sec. XVI care au lucrat la Roma, imitînd pictura maeștrilor Renașterii italiene. [Cf. fr. romaniste, germ. Romanist].

ROMANIST, -Ă s. m. f. 1. specialist în romanistică. 2. specialist în dreptul roman. 3. denumire dată pictorilor flamanzi din sec. XVI care au lucrat la Roma, imitând pictura maeștrilor Renașterii italiene. (< fr. romaniste, germ. Romanist)

romanist, -ă s. m. f. (pol.) Adept al politicii duse de Petre Roman ◊ „Aceștia – țărăniștii, romaniștii și patricii – ar fi categoriile umane care periclitează soarta țării în concepția domnului Ion Iliescu.” R.l. 17 IX 92 p. 1 (din n.pr. Roman + -ist)

ROMANIST ~stă (~ști, ~sti) m. și f. 1) Specialist în romanistică. 2) Jurist specializat în dreptul roman. /<fr. romaniste, germ. Romanist

romanist m. specialist în studiul limbilor romanice.

*romaníst, -ă s. (d. roman adj.). Filolog care se ocupă de limbile romane. Jurist specialist în dreptu roman.

ROMÂNIST, -Ă,[1] româniști, -ste, s. m. și f. Specialist în românistică. – Român + suf. -ist. modificată

  1. Adăugat forma de f. sg. gall

ROMÂNIST, -Ă s. m. f. specialist în românistică, (< românistică)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

românist s. m., pl. româniști

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ROMANIST s. m. (cf. fr. romaniste, germ. Romanist): specialist în romanistică (v.).

ROMÂNIST s. m. (< roman + suf. -ist): specialist în românistică (v.).

Intrare: romanist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romanist
  • romanistul
  • romanistu‑
plural
  • romaniști
  • romaniștii
genitiv-dativ singular
  • romanist
  • romanistului
plural
  • romaniști
  • romaniștilor
vocativ singular
  • romanistule
  • romaniste
plural
  • romaniștilor
Intrare: românist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • românist
  • românistul
  • românistu‑
plural
  • româniști
  • româniștii
genitiv-dativ singular
  • românist
  • românistului
plural
  • româniști
  • româniștilor
vocativ singular
  • românistule
  • româniste
plural
  • româniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

romanist, romaniștisubstantiv masculin
romanistă, romanistesubstantiv feminin

  • 1. Specialist în studiul limbilor romanice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Specialist în studiul dreptului roman. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Denumire dată pictorilor flamanzi din secolul XVI care au lucrat la Roma, imitând pictura maeștrilor Renașterii italiene. DN
etimologie:

românist, româniștisubstantiv masculin
românistă, românistesubstantiv feminin

  • 1. Specialist în românistică. DEX '09 MDN '00
etimologie:
  • Român + sufix -ist. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.