rodaj sn [At: MIHALE, O. 22 / Pl: ~e / E: fr rodage] 1 Operație prin care mașini, mecanisme sau instalații noi sunt supuse la diferite regimuri de funcționare, pentru netezirea și ajustarea suprafețelor de contact în mișcare ale pieselor și organelor componente Si: rodare (1), rodat¹ (1). 2 Perioadă în care un motor funcționează în rodaj (1).

RODAJ, rodaje, s. n. Punerea în funcțiune a unui motor nou fără a-l forța, cu scopul ca piesele lui să se acomodeze treptat între ele; perioadă în care un motor (sau mașina respectivă) funcționează în felul acesta. Autocamionul stațiunii era cuplat la un tractor, pentru rodaj. MIHALE, O. 22.

RODAJ s.n. 1. Folosire a unui motor la turații și la sarcini crescînde pentru a se obține o ajustare și o rectificare cît mai bună a pieselor; perioadă în care un motor funcționează în felul acesta. 2. Faptul de a roda (2); rodare. [< fr. rodage].

RODAJ s. n. 1. suprafinisare, cu ajutorul unui abraziv, a suprafețelor de contact în mișcare a două piese metalice asociate în funcționare. 2. operație prin care anumite mecanisme, (organe de) mașini etc. sunt supuse la diferite regimuri de funcționare, pentru a se obține o ajustare și o rectificare cât mai bună a suprafețelor de contact ale pieselor. (< fr. rodage)

RODAJ ~e n. 1) Operație de ajustare a suprafețelor de contact ale unui motor nou prin funcționare în diferite regimuri. 2) Durata funcționării unui motor în acest scop. 3) Operație de netezire fină a suprafețelor de contact a două piese. /<fr. rodage

rodaj s. n., pl. rodaje

rodaj s. n., pl. rodaje

rodaj s. n., pl. rodaje

rodaj

RODAJ s. v. rodare.