opțiuni
  • info

15 definiții pentru rocoși

din care

Explicative DEX

ROCOȘI, rocoșesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se răzvrăti, a se răscula. – Din pol. rokoszyc’sie.

ROCOȘI, rocoșesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se răzvrăti, a se răscula. – Din pol. rokoszyc’sie.

rocoși vr [At: URECHE, L. 64 / V: răc~ / Pzi: ~șesc / E: pn rokoszyč się] (Înv) A se răzvrăti.

ROCOȘI, rocoșesc, vb. IV. Refl. (Învechit și arhaizant) A se răzvrăti, a se răscula. Constantin Serdarul Cantemir învăluise pe mazilii și răzeșii care se rocoșiseră împotriva domniei. SADOVEANU, Z. C. 203.

A SE ROCOȘI mă ~esc intranz. înv. A se ridica la luptă; a se revolta; a se răzvrăti; a se răscula. / < pol. rokoszyc sie

răcoși v vz rocoși

răcoșésc, V. rocoșesc.

rocoșésc (mă) v. refl. (pol. rokoszyć sie). Rar azĭ. Mă revolt (Let. 2, 43, și 3, 27). – Vechĭ și răc- și -șănesc.

Ortografice DOOM

rocoși (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă rocoșesc, 3 sg. se rocoșește, imperf. 1 mă rocoșeam; conj. prez. 1 sg. să mă rocoșesc, 3 să se rocoșească; imper. 2 sg. afirm. rocoșește-te; ger. rocoșindu-mă

!rocoși (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se rocoșește, imperf. 3 sg. se rocoșea; conj. prez. 3 să se rocoșească; ger. rocoșindu-se

rocoși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rocoșesc, imperf. 3 sg. rocoșea; conj. prez. 3 sg. și pl. rocoșească; ger. rocoșind

Etimologice

rocoși (rocoșesc, rocoșit), vb. refl. – A se răzvrăti, a se răscula. – Var. răcoși. Pol. rokosz „ridicare, răscoală” (Cihac, II, 316), rokoszyć sę „a se răscula”, cf. rut. rakaš, rus. rokoš. – Der. rocoșan, s. m. (rebel); rocoșelnic, adj. (rebel); rocoșitură, s. f. (răscoală). Toate aceste cuvinte sînt înv., sec. XVII-XVIII.

Sinonime

ROCOȘI vb. v. răscula, răzvrăti, revolta, ridica.

rocoși vb. v. RĂSCULA. RĂZVRĂTI. REVOLTA. RIDICA.

Regionalisme / arhaisme

ROCOȘI vb. (Mold.) A se răzvrăti, a se răscula. De multe ori i-au și biruit ... de multe ori i-au asudat, rocoșindu-să și nu fără moarte. URECHE. Aceale capete ce s-au fost rocoșit asupra lui, nevrînd să i să inchine, Duca-Vodă le-au dat război la Chișinău. PSEUDO-COSTIN, 12v. Iară cu cît s-au lepădat omul de Dumnedzău, cu atîta și zidirile s-au rocoșit asupra omului. NCCD, 307; cf. M. COSTIN; N. COSTIN; NCL I 33, 45; CANTEMIR. HR.; PSEUDO-AMIRAS; PSEUDO-MUSTE. Variante: răcoși (CANTEMIR, HR.). Etimologie: pol. rokoszyc sie. Vezi și rocoș, rocoșan, rocoșeală, rocoșelnic, rocoșire, rocoșit, rocoșitor, rocoșitură.

RĂCOȘI vb. v. rocoși.

Intrare: rocoși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rocoși
  • rocoșire
  • rocoșit
  • rocoșitu‑
  • rocoșind
  • rocoșindu‑
 singular plural
  • rocoșește
  • rocoșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rocoșesc
 (să)
  • rocoșesc
  • rocoșeam
  • rocoșii
  • rocoșisem
a II-a (tu)
  • rocoșești
 (să)
  • rocoșești
  • rocoșeai
  • rocoșiși
  • rocoșiseși
a III-a (el, ea)
  • rocoșește
 (să)
  • rocoșească
  • rocoșea
  • rocoși
  • rocoșise
plural I (noi)
  • rocoșim
 (să)
  • rocoșim
  • rocoșeam
  • rocoșirăm
  • rocoșiserăm
  • rocoșisem
a II-a (voi)
  • rocoșiți
 (să)
  • rocoșiți
  • rocoșeați
  • rocoșirăți
  • rocoșiserăți
  • rocoșiseți
a III-a (ei, ele)
  • rocoșesc
 (să)
  • rocoșească
  • rocoșeau
  • rocoșiră
  • rocoșiseră
răcoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rocoși, rocoșescverb

  • 1. învechit A se răzvrăti, a se răscula. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: revolta ridica răscula răzvrăti
    • format_quote Constantin Serdarul Cantemir învăluise pe mazilii și răzeșii care se rocoșiseră împotriva domniei. SADOVEANU, Z. C. 203. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.