12 definiții pentru rinoplastie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RINOPLASTÍE, rinoplastii, s. f. Operație chirurgicală plastică sau reparatorie, efectuată cu scopul de a reface un nas distrus, diform sau mutilat. – Din fr. rhinoplastie.

rinoplastie sf [At: TURNESCU, MED. OP. 260r / Pl: ~ii / E: fr rhinoplastie] Intervenție chirurgicală plastică sau reparatorie, efectuată cu scopul de a reface un nas diform, distrus sau mutilat, prin grefarea sau prin transplantarea unei porțiuni de piele din altă parte a corpului.

RINOPLASTÍE, rinoplastii, s. f. Operație chirurgicală plastică sau reparatorie, efectuată cu scopul de a reface un nas distrus, urât conformat sau mutilat, prin grefarea sau prin transplantarea unei porțiuni de piele din altă parte a corpului. – Din fr. rhinoplastie.

RINOPLASTÍE, rinoplastii, s. f. Operație chirurgicală prin care se reface un nas distrus, prin grefarea sau transplantarea pielii din alte părți ale corpului.

RINOPLASTÍE s.f. Operație estetică chirurgicală de refacere a unui nas distrus, prin transplantarea pielii din alte părți ale corpului. [Gen. -iei. / < fr. rhinoplastie, cf. gr. rhis – nas, plastos – modelat].

RINOPLASTÍE s. f. operație estetică de refacere a unui nas diform, distrus sau mutilat. (< fr. rhinoplastie)

RINOPLASTÍE ~i f. Intervenție chirurgicală de refacere a nasului mutilat sau diform. /<fr. rhinoplastie

rinoplastie f. operațiune chirurgicală prin care se face nasul iar la loc.

*rinoplastíe f. (d. vgr. rin, rinós, nas, și plastós, format. V. galvano-plastie). Chir. Operațiunea pin care se formează la loc nasu perdut: celebra rinoplastie făcută spătaruluĭ Milescu (sec. 17).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rinoplastíe (-no-plas-) s. f., art. rinoplastía, g.-d. art. rinoplastíei; pl. rinoplastíi, art. rinoplastíile

rinoplastíe s. f. (sil. -plas-) → plastie


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

RINO- „nas, trompă”. ◊ gr. rhis, rhinos „nas” > fr. rhino-, germ. id., engl. id., it. rino- > rom. rino-.~cefal (v. -cefal), s. m., făt teratologic la care nasul are forma unei trompe și este situat spre frunte; ~cer (v. -cer1), s. m., mamifer pahiderm, erbivor și imparicopitat, cu capul masiv și avînd pe nas unul sau două coarne; ~dacriolit (v. dacrio-, v. -lit1), s. n., calcul lacrimal pe conductul lacrimonazal; ~faringolit (v. faringo-, v. -lit1), s. n., concrețiune calcaroasă în faringe; ~fimă (v. -fimă), s. f., 1. Hipertrofie a părții inferioare a nasului. 2. Afecțiune a pielii localizată pe nas, ca urmare a agravării acneei rozacee; ~fonie (v. -fonie1), s. f., perturbare a vocii, ca urmare a schimbării rezonanței cavităților nazale; sin. rinolalie; ~gen (v. -gen1), adj., care își are originea în nas; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., tratament medical al afecțiunilor nazale; ~lalie (v. -lalie), s. f., rinofonie*; ~lit (v. -lit1), s. n., concrețiune calcaroasă în fosele nazale; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază stările patologice ale nasului; ~manometrie (v. mano-, v. -metrie1), s. f., metodă de determinare a capacității respiratorii natale, cu ajutorul unui manometru instalat în nas; ~patie (v. -patie), s. f., boală a componentelor care delimitează cavitățile nazale; ~plastie (v. -plastie), s. f., intervenție chirurgicală de refacere a unui nas distrus sau diform; ~rafie (v. -rafie), s. f., operație de suturare a nasului; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie nazală; ~ree (v. -ree), s. f., scurgere de mucozități nazale; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., atrofiere a mucoasei pituitare; ~scop (v. -scop), s. n., instrument medical utilizat la examinarea foselor nazale; ~tecă (v. -tecă), s. f., epidermă a ciocului de pasăre; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a unei fose nazale.

Intrare: rinoplastie
rinoplastie substantiv feminin
  • silabație: -plas- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rinoplastie
  • rinoplastia
plural
  • rinoplastii
  • rinoplastiile
genitiv-dativ singular
  • rinoplastii
  • rinoplastiei
plural
  • rinoplastii
  • rinoplastiilor
vocativ singular
plural