12 definiții pentru retroactiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif.

RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif.

retroactiv, ~ă a [At: (a. 1855) URICARIUL, V, 198/6 / P: ~tro-ac / Pl: ~i, ~e / E: fr rétroactif] 1 Care produce efecte și pentru ceea ce s-a petrecut în trecut. 2 (Spc; d. legi) Care se aplică unor fapte din trecut.

RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. Lege cu efect retroactiv.

RETROACTÍV, -Ă adj. Care are efect și pentru ceea ce s-a petrecut în trecut; (spec.; despre legi) care se aplică și pentru fapte din trecut. [Pron. -tro-ac-. / < fr. rétroactif, it. rettroattivo, cf. lat. retroagere – a face înapoi].

RETROACTÍV, -Ă adj. care se aplică și unor fapte din trecut. (< fr. rétroactif)

RETROACTÍV ~ă (~i, ~e) Care se aplică unor acțiuni din trecut. [Sil. -tro-ac-] /<fr. rétroactif

retroactiv a. care lucrează asupra trecutului: legea n’are putere retroactivă.

*retroactív, -ă adj. (lat. retro, înapoĭ, și activ saŭ de la lat. retroactus, dat înapoĭ; fr. rétroactiv). Care lucrează asupra trecutuluĭ: legea n’are putere retroactivă. Adv. În mod retroactiv.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

retroactív (re-tro-ac-) adj. m., pl. retroactívi; f. retroactívă, pl. retroactíve

retroactív adj. m. (sil. -tro-ac-) activ

Intrare: retroactiv
retroactiv adjectiv
  • silabație: -tro-ac-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retroactiv
  • retroactivul
  • retroactivu‑
  • retroacti
  • retroactiva
plural
  • retroactivi
  • retroactivii
  • retroactive
  • retroactivele
genitiv-dativ singular
  • retroactiv
  • retroactivului
  • retroactive
  • retroactivei
plural
  • retroactivi
  • retroactivilor
  • retroactive
  • retroactivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)