2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
retardatar, ~ă a [At: CĂLINESCU, C. N. 63 / Pl: ~i, ~e / E: fr retardataire] (Rar) Întârziat.
RETARDATAR, -Ă adj., s.m. și f. Retardat, întîrziat; înapoiat, care întîrzie, este în întîrziere. [Cf. fr. retardataire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RETARDATAR, -Ă adj., s. m. f. retardat. (< fr. retardataire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*retardatár, -ă adj. și s. (fr. retardataire, d. retard, întîrziere, retarder, a întîrzia). Întîrziat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
retardatar s. m., adj. m., pl. retardatari; f. sg. retardatară, pl. retardatare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: retardatar (adj.)
retardatar2 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: retardatar (persoană)
retardatar1 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
retardatar, retardatarisubstantiv masculin retardatară, retardataresubstantiv feminin retardatar, retardatarăadjectiv
etimologie:
- retardataire DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.