5 definiții pentru retardatar (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

retardatar, ~ă a [At: CĂLINESCU, C. N. 63 / Pl: ~i, ~e / E: fr retardataire] (Rar) Întârziat.

RETARDATÁR, -Ă adj., s.m. și f. Retardat, întârziat; înapoiat, care întârzie, este în întârziere. [Cf. fr. retardataire].

RETARDATÁR, -Ă adj., s. m. f. retardat. (< fr. retardataire)

*retardatár, -ă adj. și s. (fr. retardataire, d. retard, întîrziere, retarder, a întîrzia). Întîrziat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

retardatár s. m., adj. m., pl. retardatári; f. sg. retardatáră, pl. retardatáre

Intrare: retardatar (adj.)
retardatar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retardatar
  • retardatarul
  • retardataru‑
  • retardata
  • retardatara
plural
  • retardatari
  • retardatarii
  • retardatare
  • retardatarele
genitiv-dativ singular
  • retardatar
  • retardatarului
  • retardatare
  • retardatarei
plural
  • retardatari
  • retardatarilor
  • retardatare
  • retardatarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)