2 intrări

32 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

RESPÉCT s. n. Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la (sau în) respect = a ține pe cineva la distanță, a nu-l lăsa să devină prea familiar. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasă. Respectele mele, formulă respectuoasă de salut. – Din fr. respect, lat. respectus.

RESPÉCT s. n. Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la (sau în) respect = a ține pe cineva la distanță, a nu-l lăsa să devină prea familiar. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasă. Respectele mele, formulă respectuoasă de salut. – Din fr. respect, lat. respectus.

RESPÉCT s. n. Atitudine și sentiment de deferență dictat de stima, considerația, cinstirea sau prețuirea acordată unei persoane (mai rar unui lucru). Își trase din cap cușma și înălță doi ochi cuminți, plini de o sfială ș-un respect nemărginit. SADOVEANU, O. VI 359. Pentru respectul sentimentelor lui, nu vrea să-și amintească decît lucrurile de care n-are nevoie să roșească. REBREANU, R. I 254. Toată lumea în drum îl saluta cu respect. BART, E. 339. ◊ Expr. A ține (pe cineva) la (în) respect = a ține pe cineva la distanță; a nu-l lăsa să devină prea familiar. Radul știa a ține în respect pe... vecini. NEGRUZZI, S. I 106. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasă; a pune la punct, v. punct. Respectele mele, formulă de salut. Înainte de plecare, trec să depun respectele mele la picioarele amfitrioanei. C. PETRESCU, C. V. 198. Respeetele mele nepoatei matale ! IBRĂILEANU, A. 143. Te îmbrățișez din tot sufletul, alăturînd pentru dama ta respectele mele. La GHICA, A. 599. – Formă gramaticală: pl. art. (în expr.) respectele.

respéct s. n., pl. respécte (în expr. respectele mele)

respéct s. n. (pl. respecte în expresia respectele mele)

RESPÉCT s. 1. v. apreciere. 2. v. autoritate. 3. v. politețe.

Respect ≠ dispreț, nerespect

RESPÉCT s.n. Deferență; stimă, cinste, venerație (pentru cineva). ♦ A ține (pe cineva) la respect = a ține (pe cineva) la distanță. [Cf. fr. respect, lat. respectus].

RESPÉCT s. n. atitudine, sentiment de stimă, de considerație, de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență. ♦ a ține (pe cineva) la ~ = a ține (pe cineva) la distanță. (< fr. respect, lat. respectus)

respéct s. n. – Stimă. Lat. respectus (sec. XIX). – Der. respecta, vb., din lat. respectare; respectabil, adj., din fr. respectable; respec(u)os, adj., din fr. respectueux.

RESPÉCT respecte n. Sentiment sau atitudine de înaltă stimă față de o persoană; cinste; considerație; deferență. ◊ A pune pe cineva la respect a face pe cineva să se poarte respectuos; a pune la punct pe cineva. A ține pe cineva la respect (sau la distanță) a nu-i permite cuiva să se poarte prea familiar. Cu tot respectul (sau respectele mele) formulă de salut, exprimând o deosebită considerație. /<fr. respect, lat. respectus

respect n. 1. considerațiune pentru cineva; 2. pl. omagii de politeță: respectele mele.

1) *respéct n., pl. e (lat. respectus, d. respicere, a privi în apoĭ [!]. V. a-spect, specie). Stimă, deferență [!], considerațiune, sfială: respectu fiilor față de părințĭ. Pl. Omagiĭ, salutărĭ respectuoase: respectele mele, domnule ! A ține pe cineva în respect, a-l face să nu te atace de frică.

2) *respéct și -éz, a v. tr. (lat. respectare; fr. respecter. V. inspectez). Stimez, onorez, am considerațiune: a respecta bătrîniĭ. Las în pace, nu turbur [!]: a respecta somnu cuĭva. Fig. Cruț: moartea nu respectă pe nimenĭ. V. refl. Îmĭ țin demnitatea.

RESPECTÁ, respéct, vb. I. Tranz. 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ◊ Refl. recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. ◊ Refl. A-și păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi, a cruța; a nu tulbura, a nu deranja. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. – Din fr. respecter.

RESPECTÁ, respéct, vb. I. Tranz. 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ◊ Refl. recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. ♦ Refl. A-și păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi, a cruța. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. – Din fr. respecter.

RESPECTÁ, respéct, vb. I. Tranz. 1. A simți și a manifesta respect față de cineva; a cinsti, a stima. Toată lumea te respectă. DUMITRIU, N. 127. Artistele îl iubeau și-l respectau pe maestru, care le ocrotea și le învăța să cînte. BART, E. 366. ♦ A ține seama de..., a acorda atenția cuvenită; a nu neglija. Eu vă respect durerea ce viața vă-nconjoară. BOLINTINEANU, O. 19. Să respectăm armonia limbei, să ne conducem de notele ei melodioase și să ne ferim de tot ce ar produce cacofonii în concertul ei. ALECSANDRI, S. 55. ♦ Refl. A-și păstra demnitatea, a nu face nimic care ar fi sub demnitatea sa. ♦ (Glumeț) A cruța (pe cineva, mai rar ceva), a nu vătăma. Curios... hingherii îl respectară [pe cățel]. GALACTION, O. I 308. 2. (Cu privire la contracte, angajamente) A ține întocmai, a nu se abate de la... Se trezește obștia cu citație... subt cuvînt că nu ți-a respectat la vreme contractul. C. PETRESCU, Î. II 208. Respecți tu jurămîntul de-a o lua soție ? ALECSANDRI, T. II 160.

respectá (a ~) vb., ind. prez. 3 respéctă

respectá vb., ind. prez. 1 sg. respéct, 3 sg. și pl. respéctă, perf. s. 1 sg. respectái

RESPECTÁ vb. 1. v. aprecia. 2. v. ține. 3. a îndeplini, a onora, a ține, (pop.) a păzi. (Și-a ~ învoiala.) 4. a urma. (A ~ prescripțiile medicului.)

Intrare: respecta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) respecta respectare respectat respectând singular plural
respectă respectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) respect (să) respect respectam respectai respectasem
a II-a (tu) respecți (să) respecți respectai respectași respectaseși
a III-a (el, ea) respectă (să) respecte respecta respectă respectase
plural I (noi) respectăm (să) respectăm respectam respectarăm respectaserăm, respectasem*
a II-a (voi) respectați (să) respectați respectați respectarăți respectaserăți, respectaseți*
a III-a (ei, ele) respectă (să) respecte respectau respecta respectaseră
Intrare: respect
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular respect respectul
plural respecte respectele
genitiv-dativ singular respect respectului
plural respecte respectelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)