2 intrări
26 de definiții

Explicative DEX

REGLETE s. m. v. reglet.

REGLETE s. m. v. reglet.

REGLETE s. m. v. reglet.

reglete sm vz reglet

REGLETE s.m. v. reglet.

REGLET, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: reglete s. m.] – Din fr. réglet.

REGLETĂ, reglete, s. f. Element auxiliar de montaj al unei instalații electrice, construit dintr-un material izolant pe care sunt fixate piese de contact și prin intermediul căruia se face legătura între cablul fix al instalației și diferitele aparate mici. – Din fr. réglette.

reglet snm [At: ROMANESCU, ZEȚ. 53 / V: ~ă (Pl: ~te) sf ~e, ~eț / Pl: ~eți / E: fr réglet] (Tip) Piesă de metal folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă Si: albitură (11).

regletă1 sf vz reglet

regletă2 sf [At: DEX / Pl: ~țe / E: fr réglette] Element auxiliar de montaj al unei instalații electrice, construit dintr-un material izolant pe care sunt fixate piese de contact și prin intermediul căruia se face legătura între cablul fix al instalației și diferitele aparate mici.

regleț sm vz reglet

REGLET, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: reglete s. m.] – Din fr. réglet.

REGLETĂ, reglete, s. f. Element auxiliar de montaj al unei instalații electrice, construit dintr-un material izolant pe care sunt fixate piese de contact și prin intermediul căruia se face legătura între cablul fix al instalației și diferitele aparate mici. – Din fr. réglette.

REGLET, reglete, s. n. Piesă de metal folosită la umplerea spațiilor dintre rînduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. – Variantă: reglete, regleți, s. m.

REGLET s.m. Piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rînduri sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var. reglete s.m. / < fr. réglet].[1]

  1. Încadrarea ca s.m. pare greșită. — gall

REGLETĂ s.f. Piesă de material izolant pe care sunt fixate piese de contact folosite în aparatele de telecomunicații. [< fr. réglette].

REGLET s. n. piesă metalică în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau a spațiilor dintre formă și ramă. (< fr. réglet)

REGLETĂ s. f. 1. piesă de material izolant pe care sunt fixate piese de contact în aparatele de telecomunicații. 2. (arhit.) bandă între ornamente. (< fr. réglette)

REGLET ~e n. poligr. Piesă de metal folosită la umplerea spațiilor albe, în forma de tipar, a unei pagini. /<fr. réglet

reglet m. Tip. placă de metal pentru rărirea rândurilor (= fr. réglette).

Ortografice DOOM

reglet (piesă metalică) (desp. re-glet) s. n., pl. reglete

regletă (piesă izolantă) (desp. re-gle-) s. f., g.-d. art. regletei; pl. reglete

reglet (piesă metalică) (re-glet) s. n., pl. reglete

regletă (material izolant) (re-gle-) s. f., g.-d. art. regletei; pl. reglete

reglet (tipogr.) s. n. (sil. -glet) pl. reglete

regletă (electr.) s. f. (sil. -gle-), pl. reglete

Sinonime

REGLET s. v. albitură.

REGLET s. (TIPOGR.) albitură. (~ completează spațiile albe dintre rînduri.)

Intrare: reglet
reglet1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: re-glet info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reglet
  • regletul
  • regletu‑
plural
  • reglete
  • regletele
genitiv-dativ singular
  • reglet
  • regletului
plural
  • reglete
  • regletelor
vocativ singular —
plural —
reglet2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reglet
  • regletul
  • regletu‑
plural
  • regleți
  • regleții
genitiv-dativ singular
  • reglet
  • regletului
plural
  • regleți
  • regleților
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reglete
  • regletele
plural
  • regleți
  • regleții
genitiv-dativ singular
  • reglete
  • regletelui
plural
  • regleți
  • regleților
vocativ singular —
plural —
regleț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
  • silabație: re-gle-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regletă
  • regleta
plural
  • reglete
  • regletele
genitiv-dativ singular
  • reglete
  • regletei
plural
  • reglete
  • regletelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: regletă
  • silabație: re-gle-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regletă
  • regleta
plural
  • reglete
  • regletele
genitiv-dativ singular
  • reglete
  • regletei
plural
  • reglete
  • regletelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reglet, regletesubstantiv neutru

  • 1. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: albitură
etimologie:

regletă, regletesubstantiv feminin

  • 1. Element auxiliar de montaj al unei instalații electrice, construit dintr-un material izolant pe care sunt fixate piese de contact și prin intermediul căruia se face legătura între cablul fix al instalației și diferitele aparate mici. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. arhitectură Bandă între ornamente. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.