4 definiții pentru refugi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

refugi v vz refugia

REFUGIÁ, refugiez, vb. I. Refl. A fugi, a se pune la adăpost, a se retrage din fața unui pericol, a unei neplăceri etc. (undeva sau la cineva) spre a găsi ocrotire, sprijin. Oamenii se refugiaseră... în încăperi calde, în scaune trase la gura sobei. C. PETRESCU, C. V. 137. De cînd citea despre lumea care se refugiase la orașe, își întreba într-una soțul că ea ce face și cum rămîne aici. REBREANU, R. II 63. ◊ Fig. Speriat de asprele realități ale vieții, se refugiă în liniștitul imperiu al trecutului. VLAHUȚĂ, O. A. 238. – Pronunțat: -gi-a. - Variantă: (învechit) refugí (HASDEU, I. V. 65) vb. IV.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

refugí (= refugia) vb. (ind. prez. 1 refug)

Intrare: refugi
verb (V311)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • refugi
  • refugire
  • refugit
  • refugitu‑
  • refugind
  • refugând
  • refugindu‑
  • refugându‑
singular plural
  • refugi
  • refugiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • refug
(să)
  • refug
  • refugeam
  • refugii
  • refugisem
a II-a (tu)
  • refugi
(să)
  • refugi
  • refugeai
  • refugiși
  • refugiseși
a III-a (el, ea)
  • refuge
(să)
  • refu
  • refugea
  • refugi
  • refugise
plural I (noi)
  • refugim
(să)
  • refugim
  • refugeam
  • refugirăm
  • refugiserăm
  • refugisem
a II-a (voi)
  • refugiți
(să)
  • refugiți
  • refugeați
  • refugirăți
  • refugiserăți
  • refugiseți
a III-a (ei, ele)
  • refug
(să)
  • refu
  • refugeau
  • refugi
  • refugiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)