14 definiții pentru redută

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDÚTĂ, redute, s. f. 1. Mic fort de apărare, de formă poligonală, înconjurat de șanțuri, folosit în trecut pentru apărarea circulară. 2. (Înv.) Local public de petrecere cu muzică și dans. – Din rus. redut, germ. Redoute, fr. redoute.

REDÚTĂ, redute, s. f. 1. Mic fort de apărare, de formă poligonală, înconjurat de șanțuri, folosit în trecut pentru apărarea circulară. 2. (Înv.) Local public de petrecere cu muzică și dans. – Din rus. redut, germ. Redoute, fr. redoute.

redu sf [At: TEODOROVICI, I, 219/17 / V: (înv) ~dut (Pl: reduturi) sn, (reg) răd~ / Pl: ~te, (rar) ~uți / E: rs редут , ger Redoute, fr redoute] 1 Lucrare de campanie de formă poligonală, construită pentru apărarea circulară și care constituia ultimul punct de sprijin în cadrul pozițiilor fortificate. 2 Mic fort de apărare, înconjurat de șanțuri. 3 (Înv) Local public de petrecere cu muzică și dans. 4 (Înv) Bal mascat.

REDÚTĂ2, redute, s. f. (Învechit) Local public de petrecere cu muzică și dans. Mîne... va fi iluminație strălucită, serenadă cu muzică și armonie, la redută. NEGRUZZI, S. I 329.

REDÚTĂ1, redute, s. f. (Mil.; învechit) Mic fort de apărare, înconjurat de șanțuri. V. meterez. Și era prin șanț perire și văzduhul tremura, Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era. COȘBUC, P. II 44. Alah! Alah! turcii răcnesc, Sărind pe noi o sută, Noi punem steagul romînesc Pe crîncena redută. ALECSANDRI, O. 241.

REDÚTĂ s.f. Lucrare de fortificație pentru apărarea circulară. [< germ. Redoute, fr. redoute].

REDÚTĂ s. f. Lucrare de fortificație pentru apărare circulară. (< rus. redut, fr. redoute)

REDÚTĂ ~e f. înv. 1) Fortificație mică, de formă poligonală, înconjurată de șanțuri și folosită pentru apărarea circulară. 2) Local public de petrecere cu muzică și dans. /<rus. redut, fr. redoute

*redútă f., pl. e (fr. redoute, f., d. it. ridotta, azĭ ridotto, redută, adică „loc retras, în care te-aĭ redus”). Fort. Fort mic izolat fără redane, ci numaĭ cu zidurĭ trase în linie dreaptă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

redu s. f., g.-d. art. redutei; pl. redute

redu s. f., g.-d. art. redutei; pl. redute

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REDÚTĂ s. (MIL.) (înv.) tabie.

Intrare: redută
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • redu
  • reduta
plural
  • redute
  • redutele
genitiv-dativ singular
  • redute
  • redutei
plural
  • redute
  • redutelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

redu, redutesubstantiv feminin

  • 1. Mic fort de apărare, de formă poligonală, înconjurat de șanțuri, folosit în trecut pentru apărarea circulară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: tabie
    • format_quote Și era prin șanț perire și văzduhul tremura, Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era. COȘBUC, P. II 44. DLRLC
    • format_quote Alah! Alah! turcii răcnesc, Sărind pe noi o sută, Noi punem steagul romînesc Pe crîncena redută. ALECSANDRI, O. 241. DLRLC
  • 2. învechit Local public de petrecere cu muzică și dans. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mîne... va fi iluminație strălucită, serenadă cu muzică și armonie, la redută. NEGRUZZI, S. I 329. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.