18 definiții pentru redacție redacțiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDÁCȚIE, redacții, s. f. 1. Colectiv de redactori care lucrează la un ziar, la o revistă etc.; localul în care se găsesc birourile redactorilor unui ziar, ai unei reviste etc. 2. Redactare; felul, forma în care este redactată o publicație, o scriere. [Var.: (înv.) redacțiúne s. f.] – Din fr. rédaction.

REDÁCȚIE, redacții, s. f. 1. Colectiv de redactori care lucrează la un ziar, la o revistă etc.; localul în care se găsesc birourile redactorilor unui ziar, ai unei reviste etc. 2. Redactare; felul, forma în care este redactată o publicație, o scriere. [Var.: (înv.) redacțiúne s. f.] – Din fr. rédaction.

redacție sf [At: (a. 1829) URICARIUL, VIII, 108 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr rédaction] 1 Colectiv de redactori (2) care lucrează la un ziar, la o editură etc. 2 Localul în care se găsesc birourile redactorilor unui ziar, al unei reviste etc. 3 (Înv) Redactare. 4 Forma în care este redactată o publicație.

REDÁCȚIE, redacții, s. f. 1. Redactare. Eu m-am declarat pentru cea din urmă redacție. BĂLCESCU, la GHICA, A. 434. ♦ Felul, forma în care e redactată o publicație. «Romînia literară»... are toate simpatiele noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție. RUSSO, S. 149. 2. Colectiv de redactori de la un ziar, o revistă etc.; serviciu al unui ziar, al unei reviste etc. la care lucrează un asemenea colectiv. A doua zi se duse la «Drapelul». Un băiat îl introduse la secretarul de redacție. REBREANU, R. I 182. Redacția acestei foi va primi orice plîngere dreaptă a cetățenilor. BOLINTINEANU, O. 247. Acest memoriu s-a îndreptat... apoi pe la redacțiile jurnalelor. La GHICA, A. 802. ♦ Local sau parte a unui local în care se găsesc birourile redactorilor unui ziar, ale unei reviste etc. Am ieșit într-o zi din redacție și, prins ca de-o spaimă, am plecat la țară, la un prieten. ANGHEL, PR. 56. – Variantă: (învechit) redacțiune, redacțiuni (HASDEU, I. V. 255), s. f.

REDÁCȚIE s.f. 1. Colectiv de redactori care lucrează la un ziar, la o revistă, într-o editură etc. ♦ Local unde sunt instalate birourile redactorilor unei reviste, unui ziar etc. 2. Redactare. [Gen. -iei, var. redacțiune s.f. / cf. fr. rédaction].

REDÁCȚIE s. f. colectiv de redactori ai unui ziar, ai unei edituri; birourile acestora. (< fr. rédaction)

REDÁCȚIE ~i f. 1) Instituție care elaborează publicații (ziare, reviste, cărți etc.). 2) Clădire unde se află această instituție. 3) Colectiv de redactori care îngrijesc o publicație (sau mai multe). 4) Variantă a unei lucrări (literare, muzicale etc.). 5) Modul în care este redactată o lucrare. [G.-D. redacției] /<fr. redaction, germ. Redaktion

REDACȚIÚNE s. f. v. redacție.

redacți(un)e f. 1. acțiunea de a redija; 2. lucru redijat: prima redacțiune; 3. toți redactorii unui ziar; 4. biuroul redactorilor: a merge la redacție.

*redacțiúne f. (lat. redáctio, -ónis, d. red-igere, -áctum, a reduce la, a da formă de. V. acțiune). Acțiunea de a redacta. Lucru redactat, forma lucruluĭ redactat: asta e prima redacțiune (maĭ des redactare) a articululuĭ. Totalitatea redactorilor unuĭ ziar: se adunase toată redacțiunea. Bĭurou redactorilor, cancelaria unuĭ ziar: redacțiunea Universuluĭ. – Ob. redácție (rus. redákciĭa).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

redácție (-ți-e) s. f., art. redácția (-ți-a), g.-d. art. redácției; pl. redácții, art. redácțiile (-ți-i-)

redácție s. f. (sil. -ți-e), art. redácția (sil. -ți-a), g.-d. art. redácției; pl. redácții, art. redácțiile (sil. -ți-i-)

redacție (a unui ziar), -ției gen. a.

redacțiune (prima redacțiune a cărții), -ni.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REDÁCȚIE s. v. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, realizare, redactare, scriere, scris.

redacție s. v. ALCĂTUIRE. COMPUNERE. CREARE. ELABORARE. ÎNTOCMIRE. REALIZARE. REDACTARE. SCRIERE. SCRIS.

Intrare: redacție
redacție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • redacție
  • redacția
plural
  • redacții
  • redacțiile
genitiv-dativ singular
  • redacții
  • redacției
plural
  • redacții
  • redacțiilor
vocativ singular
plural
redacțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • redacțiune
  • redacțiunea
plural
  • redacțiuni
  • redacțiunile
genitiv-dativ singular
  • redacțiuni
  • redacțiunii
plural
  • redacțiuni
  • redacțiunilor
vocativ singular
plural