recuzite sfp vz rechizite

cinăi sfp [At: COMAN, GL. / E: ns cf cinie] (Reg) Rechizite.

rechizite sfp [At: ȘĂINEANU / V: (rar) recvi~, recuz~ / S și: requi~ / E: ger Requisit] 1 Totalitatea obiectelor (cerneală, creioane, penițe, radiere etc.) necesare pentru scris, desenat etc. 2 Accesorii pentru scris (în birouri). 3 (Rar) Recuzită.

recuizită sf vz recuzită

recuzită sf [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~uiz~, ~cvi~ / E: ger Requisit] Totalitatea accesoriilor necesare la montarea unei piese de teatru, a unui film, a unui spectacol.

recvizită sf vz recuzită

recvizite sfp vz rechizite

RECHIZITE s. f. pl. Totalitatea obiectelor mărunte (cerneală, creioane, penițe etc.) necesare unui școlar, într-un birou etc. Statul nou va da copiilor școli numeroase care să-i cuprindă pe toți, le va da cărți și rechizite școlare fără plată. SADOVEANU, E. 26.

RECUZITĂ s. f. Totalitatea obiectelor necesare la montarea unei piese de teatru sau a unui film (mobilier, costume etc.). Ansamblul a plecat în turneu cu toată montarea și recuzita de la premieră.

RECHIZITE s.f.pl. Materiale pentru scris necesare unui școlar, într-un birou etc. [< germ. Requisiten].

RECUZITĂ s.f. Totalitatea obiectelor cu care se montează o piesă de teatru, un film etc. V. butaforie. ♦ Totalitatea obiectelor specifice unei sfere de activitate sau a ideilor unui sistem. [< germ. Requisit].

RECHIZITE s. f. pl. materiale pentru scris necesare unui școlar, într-un birou etc. (< germ. Requisiten)

RECUZITĂ s. f. 1. totalitatea accesoriilor cu care se montează o piesă de teatru, un film etc. 2. totalitatea obiectelor specifice unei sfere de activitate. (< germ. Requisit)

RECHIZITE f. pl. Totalitate a obiectelor și a materialelor de scris; ansamblu de accesorii necesare pentru scris. ~ școlare. /<germ. Requisit

RECUZITĂ ~e f. Totalitate a elementelor auxiliare necesare la montarea unui spectacol sau a unui film. /<germ. Requisit

recvizite n. pl. cele necesare pentru o cancelarie, pentru un biurou.

*rechizíte n. pl. (lat. requisita, cele ce se cer, d. requírere, a cere, a întreba). Cele necesare uneĭ cancelariĭ, uneĭ școale (hîrtie, condeĭe, cerneală ș. a.): rechizite de școală.

rechizite s. f. pl.

recuzită s. f., g.-d. art. recuzitei; pl. recuzite

rechizite s. f. pl.

recuzită s. f., g.-d. art. recuzitei; pl. recuzite

rechizite (de scris) s. f. pl.

recuzită (în teatru) s. f., pl. recuzite

rechizite (pl.)

recuzită

rechizite (școlare) pl.

RECHIZITE s. pl. (înv.) organe (pl.). (~ școlare.)

RECHIZITE s. pl. (înv.) organe (pl.). (~ școlare.)