opțiuni
  • info

9 definiții pentru rebrusment

Explicative DEX

REBRUSMENT, rebrusmente, s. n. Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus al șirului de vagoane. – Din fr. rebroussement.

REBRUSMENT, rebrusmente, s. n. Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus al șirului de vagoane. – Din fr. rebroussement.

rebrusment sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr rebroussement] Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus al șirului de vagoane.

REBRUSMENT s.n. 1. (Constr.) Schimbare a direcției traseului unei căi ferate, astfel încît cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției. 2. (Geogr., geol.) Întoarcere bruscă a direcției catenelor muntoase. [< fr. rebroussement].

REBRUSMENT s. n. 1. schimbare a direcției traseului unei căi ferate, metrou sau tramvai, astfel încât cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției. 2. întoarcere bruscă a direcției catenelor muntoase. (< fr. rebroussement)

REBRUSMENT ~e n. Schimbare a direcției mișcării unui tren (prin mutarea locomotivei la celălalt capăt). /<fr. rebroussement

rebrusament s. n. (circ.) Schimbare a direcției unui tren prin întoarcerea locomotivei ◊ „Rebrusament [cuv. apare într-un plan al metroului]” Sc. 4 VI 85 p. 5 (din fr. rebroussement; DEX, DN3)

Ortografice DOOM

rebrusment (desp. re-brus-) s. n., pl. rebrusmente

rebrusment (re-brus-) s. n., pl. rebrusmente

rebrusment s. n. (sil. -brus-), pl. rebrusmente

Intrare: rebrusment
rebrusment substantiv neutru
  • silabație: re-brus-ment info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rebrusment
  • rebrusmentul
  • rebrusmentu‑
plural
  • rebrusmente
  • rebrusmentele
genitiv-dativ singular
  • rebrusment
  • rebrusmentului
plural
  • rebrusmente
  • rebrusmentelor
vocativ singular —
plural —
rebrusament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rebrusament
  • rebrusamentul
plural
  • rebrusamente
  • rebrusamentele
genitiv-dativ singular
  • rebrusament
  • rebrusamentului
plural
  • rebrusamente
  • rebrusamentelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rebrusment, rebrusmentesubstantiv neutru

  • 1. Schimbare a direcției și a sensului de mișcare a unui tren prin întoarcerea locomotivei și legarea ei la capătul opus al șirului de vagoane. DEX '09 DEX '98 DCR2
    • format_quote Rebrusament [cuv. apare într-un plan al metroului]. Sc. 4 VI 85 p. 5. DCR2
    • diferențiere construcții Schimbare a direcției traseului unei căi ferate, astfel încât cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției. DN
  • 2. geografie geologie Întoarcere bruscă a direcției catenelor muntoase. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.