reaprindere sf [At: REBREANU, R. I, 105 / P: re-a~ / Pl: ~ri / E: reaprinde] 1 (D. aparate care servesc la iluminat sau corpuri care produc lumină) Repunere în funcțiune pentru a lumina din nou. 2 (Fig) Reînsuflețire.

REAPRÍNDERE, reaprinderi, s. f. (Rar) Acțiunea de a reaprinde și rezultatul ei; fig. reluare, reîncepere, reînsuflețire. Profitînd de reaprinderea mai aprigă a discuției, Dragoș cu Herdelea își urmară calea, cotind pe ulicioara dinspre Vaideei. REBREANU, R. I 106.

REAPRÍNDE, reaprínd, vb. III. Tranz. A aprinde din nou. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + aprinde.

reaprinde [At: REBREANU, R. I, 45 / P: re-a~ / Pzi: reaprind / Ps: reaprinsei / Par: reaprins / E: re¹- + aprinde] 1 vt (C. i. aparate care servesc la iluminat sau corpuri care produc lumină) A aprinde (18) din nou. 2 vr (Fig; d. sentimente, pasiuni etc.) A izbucni din nou.

REAPRÍNDE, reaprínd, vb. III. Tranz. A aprinde din nou. [Pr.: re-a-] – Re¹- + aprinde.

REAPRÍNDE, reaprínd, vb. III. Tranz. A aprinde din nou.

reapríndere (re-a-prin-) s. f., g.-d. art. reaprínderii; pl. reaprínderi

reapríndere s. f. (sil. re-a-) aprindere

reaprínde (a ~) (re-a-prin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reaprínd, 1 pl. reapríndem, 2 pl. reapríndeți, perf. s. 1 sg. reaprinséi, 1 pl. reaprínserăm; conj. prez. 3 să reapríndă; ger. reaprinzấnd; part. reapríns

reaprínde vb. (sil. re-a-) aprinde