6 definiții pentru reaprindere
Explicative DEX
REAPRINDERE, reaprinderi, s. f. Acțiunea de a reaprinde și rezultatul ei; fig. reluare, reîncepere. [Pr.: re-a-] – V. reaprinde.
REAPRINDERE, reaprinderi, s. f. Acțiunea de a reaprinde și rezultatul ei; fig. reluare, reîncepere. [Pr.: re-a-] – V. reaprinde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
reaprindere sf [At: REBREANU, R. I, 105 / P: re-a~ / Pl: ~ri / E: reaprinde] 1 (D. aparate care servesc la iluminat sau corpuri care produc lumină) Repunere în funcțiune pentru a lumina din nou. 2 (Fig) Reînsuflețire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REAPRINDERE, reaprinderi, s. f. (Rar) Acțiunea de a reaprinde și rezultatul ei; fig. reluare, reîncepere, reînsuflețire. Profitînd de reaprinderea mai aprigă a discuției, Dragoș cu Herdelea își urmară calea, cotind pe ulicioara dinspre Vaideei. REBREANU, R. I 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
reaprindere (desp. re-a-prin-) s. f., g.-d. art. reaprinderii; pl. reaprinderi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reaprindere (re-a-prin-) s. f., g.-d. art. reaprinderii; pl. reaprinderi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reaprindere s. f. (sil. re-a-) aprindere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: re-a-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
reaprindere, reaprinderisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a reaprinde și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Reluare, reîncepere, reînsuflețire. DEX '09 DLRLCsinonime: reluare reîncepere reînsuflețire
- Profitînd de reaprinderea mai aprigă a discuției, Dragoș cu Herdelea își urmară calea, cotind pe ulicioara dinspre Vaideei. REBREANU, R. I 106. DLRLC
-
-
etimologie:
- reaprinde DEX '98 DEX '09