2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RADIOGENÉTICĂ s.f. Capitol al geneticii care studiază utilizarea radiațiilor ionizate în vederea transformării ereditare a organismelor vii cu scopul ameliorării lor. [Gen. -cii. / < fr. radiogénetique].

RADIOGENÉTICĂ f. Ramură a geneticii care se ocupă cu studiul influenței radiațiilor ionizante asupra eredității organismelor. [Sil. -di-o-] /radio- + genetică

RADIOGENÉTIC, -Ă, radiogenetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a geneticii care studiază influența radiațiilor care produc sau nu ionizarea asupra eredității organismelor. 2. Adj. Referitor la radiogenetică (1), de radiogenetică (1). – Radio1- + genetic (după engl. radiogenetic).

radiogenetic, ~ă [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: radio1- + genetic cf eg radiogenetic] 1 sf Capitol al geneticii care studiază posibilitatea ameliorării soiurilor de plante și a raselor de animale prin radiații ionizante. 2 a Referitor la radiogenetică (1). 3 a De radiogenetică (1).

RADIOGENÉTIC, -Ă, radiogenetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Capitol al geneticii care studiază posibilitatea ameliorării soiurilor de plante și a raselor de animale prin radiații ionizante. 2. Adj. Referitor la radiogenetică (1), de radiogenetică (1). – Radio1- + genetic (după engl. radiogenetic).

RADIOGENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la radiogenetică. II. s. f. ramură a geneticii care studiază efectele radiațiilor ionizante asupra factorilor eredității. (< fr. radiogénétique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

radiogenetică (-di-o-) s. f., g.-d. art. radiogeneticii

radiogenétică s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiogenéticii

radiogenétic adj. m. (sil. -di-o-), pl. radiogenétici; f. sg. radiogenétică, pl. radiogenétice

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RADIOGENÉTICĂ (< fr., engl.) s. f. Ramură a geneticii care studiază efectele mutagene ale radiațiilor asupra genomului organismelor. Bazele acestei științe au fost puse în 1927 de geneticianul american H. J. Müller, care a obținut mutații genetice la musculița de oțet (Drosophila melanogaster) sub acțiunea razelor X.

Intrare: radiogenetică
  • silabație: ra-di-o- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radiogenetică
  • radiogenetica
plural
genitiv-dativ singular
  • radiogenetici
  • radiogeneticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: radiogenetic
radiogenetic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radiogenetic
  • radiogeneticul
  • radiogeneticu‑
  • radiogenetică
  • radiogenetica
plural
  • radiogenetici
  • radiogeneticii
  • radiogenetice
  • radiogeneticele
genitiv-dativ singular
  • radiogenetic
  • radiogeneticului
  • radiogenetice
  • radiogeneticei
plural
  • radiogenetici
  • radiogeneticilor
  • radiogenetice
  • radiogeneticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

radiogeneticăsubstantiv feminin

  • 1. Ramură a geneticii care studiază influența radiațiilor care produc sau nu ionizarea asupra eredității organismelor. DEX '09 DN MDN '00
etimologie:

radiogenetic, radiogeneticăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.