11 definiții pentru rabotor
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RABOTOR, rabotori, s. m. Muncitor calificat care lucrează la raboteză. – Din fr. raboteur.
RABOTOR, rabotori, s. m. Muncitor calificat care lucrează la raboteză. – Din fr. raboteur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
rabotor sm [At: NOM. PROF. 22 / S și: ~teur / Pl: ~i / E: fr raboteur] Muncitor care lucrează la raboteză.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RABOTOR, rabotori, s. m. Muncitor specializat în lucrul la raboteză.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABOTOR, -OARE s.m. și f. Lucrător la raboteză. [Cf. fr. raboteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RABOTOR, -OARE s. m. f. lucrător la raboteză. (< fr. raboteur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RABOTOR ~i m. Muncitor care lucrează la raboteză. /<fr. raboteur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frezor-rabotor s. m. Muncitor cu dublă calificare, de frezor și de rabotor ◊ „Povestirea [...] a apărut în coloanele revistei însoțită de fotografia pe care am desprins-o atunci pe loc, fără remușcări, din legitimația de muncitor calificat, meseria frezor-rabotor. La câteva zile, revista Orizont îmi publică altă povestire [...]” Luc. 12 V 79 p. 3 (din frezor + rabotor)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rabotor s. m., pl. rabotori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rabotor s. m., pl. rabotori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rabotor s. m., pl. rabotori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rabotor
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
rabotor, rabotorisubstantiv masculin rabotoare, rabotoaresubstantiv feminin
- 1. Muncitor calificat care lucrează la raboteză. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- raboteur DEX '09 DEX '98 DN