12 definiții pentru răscroi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSCROÍ, răscroiesc, vb. IV. Tranz. A tăia un material de croitorie urmând linia gâtului sau a brațelor; p. gener. a croi un material după măsură. – Pref. răs- + croi.

răscroi1 sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~uri / E: pvb răscroi2] (Rar) 1-4 Răscroială (1-4).

răscroi2 vt(a) [At: CIHAC, II, 84 / Pzi: ~esc / E: răs- + croi] 1 A tăia un material de croitorie urmând linia spatelui, a gâtului sau a brațelor. 2 (Pex) A croi un material după măsură.

RĂSCROÍ, răscroiesc, vb. IV. Tranz. A tăia un material de croitorie urmând linia gâtului sau a brațelor; p. gener. a croi un material după măsură. – Răs- + croi.

RĂSCROÍ, răscroiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut) A tăia piepții și spatele unei bluze, cămăși etc., urmînd linia gîtului și a brațelor; p. ext. a croi un material după măsură. Răscroiește haina la mîneci.Cei meșteri îi mai aduc vîrful [opincii] răscroind, adică mai tăind din colțurile A și B. PAMFILE, I. C. 44. ◊ Refl. pas. Cele 5-6 foi... tăiate de o lungime cît vrea femeia să-i fie flaneaua de lungă se răscroiesc, adică se taie pieziș la margine. PAMFILE, I. C. 361.

A RĂSCROÍ ~iésc tranz. (materiale textile) A croi urmând linia gâtului sau a brațelor. /răs- + a croi

răscroì v. a croi din nou. [Slav. RASKROITI, a tăia de-a curmezișul].

răscroĭésc v. tr. (vsl. raskroiti, id.). Croĭesc tăind maĭ mult. Decoltez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răscroí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscroiésc, imperf. 3 sg. răscroiá; conj. prez. 3 să răscroiáscă

răscroí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscroiésc, imperf. 3 sg. răscroiá; conj. prez. 3 sg. și pl. răscroiáscă

răscroi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscroiesc, conj. răscroiască)

răscroiesc, -oiască 3 conj., -oiam 1 imp., -oii 1 aor.

Intrare: răscroi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscroi
  • răscroire
  • răscroit
  • răscroitu‑
  • răscroind
  • răscroindu‑
singular plural
  • răscroiește
  • răscroiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscroiesc
(să)
  • răscroiesc
  • răscroiam
  • răscroii
  • răscroisem
a II-a (tu)
  • răscroiești
(să)
  • răscroiești
  • răscroiai
  • răscroiși
  • răscroiseși
a III-a (el, ea)
  • răscroiește
(să)
  • răscroiască
  • răscroia
  • răscroi
  • răscroise
plural I (noi)
  • răscroim
(să)
  • răscroim
  • răscroiam
  • răscroirăm
  • răscroiserăm
  • răscroisem
a II-a (voi)
  • răscroiți
(să)
  • răscroiți
  • răscroiați
  • răscroirăți
  • răscroiserăți
  • răscroiseți
a III-a (ei, ele)
  • răscroiesc
(să)
  • răscroiască
  • răscroiau
  • răscroi
  • răscroiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)