4 intrări

school Articole pe această temă:

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSĂRITEÁN, -Ă, răsăriteni, -e, adj., s. m. 1. Adj. De la răsărit1, situat la răsărit1. ◊ Biserica răsăriteană = biserica ortodoxă. 2. S. m. Locuitor din răsărit1; oriental. – Răsărit1 + suf. -ean.

răsăritean, ~ă [At: ASACHI, I.I, 46/27 / V: (îvr) ~tan / S și: res~ / Pl: ~eni, ~ene / E: răsărit1 + -ean] 1 a (Îoc apusean) Care ține de regiunile dinspre răsărit1 (5). 2 a Caracteristic regiunilor răsăritene (1). 3 a Referitor la răsărit1 (5). 4 a Din (sau de la) est (1). 5 a Dinspre est (1). 6 sm (Reg) Vânt care bate de la răsărit1 (5). 7 smf Persoană care face parte din populația de bază a unei țări, provincii etc. dinspre răsărit1 (5). 8 smf Persoană care este originară dintr-o țară sau dintr-o provincie din răsărit1 (5). 9 sm (Lpl) Popoarele din răsărit1 (4).

RĂSĂRITEÁN, -Ă, răsăriteni, -e, adj. De la răsărit1, situat la răsărit1. ◊ Biserica răsăriteană = biserica ortodoxă. ♦ (Substantivat) Locuitor din răsărit1; oriental. – Răsărit1 + suf. -ean.

RĂSĂRITEÁN, -Ă, răsăriteni, -e, adj. (În opoziție cu apusean) De la răsărit, situat spre răsărit (în raport cu un punct de reper dat). Astăzi lumea răsăriteană e liberă să grăiască și să scrie fiecare după neamul său, în limba pe care-o vorbește. SADOVEANU, E. 188. ◊ Biserica răsăriteană = biserica greco-orientală, ortodoxă. ♦ (Substantivat) Locuitor din răsărit; oriental.

RĂSĂRITEÁN1 ~éană (~éni, ~éne) 1) (în opoziție cu apusean) Care se află la răsărit; estic. Frontieră ~eană. 2) Care este caracteristic pentru răsărit; din răsărit; din orient; oriental; estic. /răsărit + suf. ~ean

RĂSĂRITEÁN2 ~éni m. Persoană care face parte din populația de bază a unei țări sau regiuni din răsărit sau este originară din această țară sau regiune; oriental. /răsărit + suf. ~ean

răsăritean a. și m. 1. oriental; 2. ce ține de biserica greacă.

răsăriteán, -că s., pl. enĭ, ence (d. răsărit). Locuitor din răsărit, oriental. (Adj. -ean, -eană: biserica răsăriteană. Această formă de adj. e greșit formată de literațĭ. Ar trebui să se zică răsăritenesc, ca orășenesc. Românu zice obișnuit biserica răsărituluĭ saŭ din răsărit. Cp. cu județean).

GRÉCO-RĂSĂRITEÁN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

greco-răsăritean, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~eni[1], ~ene / E: grec + răsăritean] (Rar) Greco-oriental. corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

GRECO-RĂSĂRITEÁN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răsăriteán adj. m., s. m., pl. răsăriténi; adj. f. răsăriteánă, pl. răsăriténe

răsăriteán adj. m., s. m., pl. răsăriténi; f. sg. răsăriteánă, pl. răsăriténe

gréco-răsăriteán (rar) adj. m., s. m., pl. gréco-răsăriténi; adj. f., s. f. gréco-răsăriteánă, pl. gréco-răsăriténe

gréco-răsăriteán adj., s. m. → răsăritean


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂSĂRITEAN adj. estic, oriental, (înv.) ostic, răsăritenesc. (Regiunea ~ a Carpaților.)

Răsăritean ≠ apusean, occidental

GRECO-RĂSĂRITEÁN adj., s. v. greco-oriental, ortodox.

greco-răsăritean adj., s. v. GRECO-ORIENTAL. ORTODOX.

Intrare: răsăritean (adj.)
răsăritean adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsăritean
  • răsăriteanul
  • răsăriteanu‑
  • răsăritea
  • răsăriteana
plural
  • răsăriteni
  • răsăritenii
  • răsăritene
  • răsăritenele
genitiv-dativ singular
  • răsăritean
  • răsăriteanului
  • răsăritene
  • răsăritenei
plural
  • răsăriteni
  • răsăritenilor
  • răsăritene
  • răsăritenelor
vocativ singular
plural
Intrare: răsăritean (s.m.)
răsăritean substantiv masculin
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsăritean
  • răsăriteanul
  • răsăriteanu‑
plural
  • răsăriteni
  • răsăritenii
genitiv-dativ singular
  • răsăritean
  • răsăriteanului
plural
  • răsăriteni
  • răsăritenilor
vocativ singular
plural
Intrare: greco-răsăritean (adj.)
greco-răsăritean1 (adj.) adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • greco-răsăritean
  • greco-răsăriteanul
  • greco-răsăritean
  • greco-răsăriteanul
plural
  • greco-răsăriteni
  • greco-răsăritenii
  • greco-răsăriteni
  • greco-răsăritenii
genitiv-dativ singular
  • greco-răsăritean
  • greco-răsăriteanului
  • greco-răsăritean
  • greco-răsăriteanului
plural
  • greco-răsăriteni
  • greco-răsăritenilor
  • greco-răsăriteni
  • greco-răsăritenilor
vocativ singular
plural
Intrare: greco-răsăritean (s.m.)
greco-răsăritean2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • greco-răsăritean
  • greco-răsăriteanul
plural
  • greco-răsăriteni
  • greco-răsăritenii
genitiv-dativ singular
  • greco-răsăritean
  • greco-răsăriteanului
plural
  • greco-răsăriteni
  • greco-răsăritenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

greco-răsăritean greco-răsăriteană

etimologie:

  • Grec + răsăritean
    surse: DEX '09 DEX '98