8 definiții pentru răcușor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂCUȘÓR, răcușori, s. m. 1. (Zool.) Diminutiv al lui rac; răculeț. 2. Insectă mică, cu picioarele de dinainte asemănătoare cu cleștele unui rac (Nepa cinerea).Rac + suf. -ușor.

RĂCUȘÓR, răcușori, s. m. 1. (Zool.) Diminutiv al lui rac; răculeț. 2. Insectă mică, cu picioarele de dinainte asemănătoare cu cleștele unui rac (Nepa cinerea).Rac + suf. -ușor.

răcușor sm [At: ALECSANDRI, T. 74 / V: ~cșor / Pl: ~i / E: rac2 + -ușor] 1-2 (Șhp) Răculeț (1-2). 3 (Pan) Insectă mică, cu picioarele de dinainte asemănătoare cu cleștele unui rac2 (1), care trăiește în ape curgătoare și stătătoare (Nepa cinerea). 4 (Reg) Ceapă (1). 5 (Bot; reg) Crețușcă (1) (Filipendula ulmaria).

RĂCUȘÓR, răcușori, s. m. 1. Diminutiv al lui rac (1). Îți aduc vreo doi răcușori... chirciți, oftigoși ca vai de ei! ALECSANDRI, la CADE. 2. Insectă mică, cu picioarele de dinainte asemănătoare cu cleștele unui rac; trăiește în ape curgătoare și stătătoare (Nepa cinerea).

RĂCUȘÓR ~i m. (diminutiv de la rac) Insectă înotătoare de talie mică, cu membrele anterioare în formă de clește; ploșniță de apă. /rac + suf. ~ușor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răcușór s. m., pl. răcușóri

răcușór s. m., pl. răcușóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂCUȘOR s. (ZOOL.) răculeț, (rar) răcuț.

Intrare: răcușor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcușor
  • răcușorul
  • răcușoru‑
plural
  • răcușori
  • răcușorii
genitiv-dativ singular
  • răcușor
  • răcușorului
plural
  • răcușori
  • răcușorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)