6 definiții pentru răbufnitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂBUFNITÚRĂ, răbufnituri, s. f. (Rar) Zgomot surd și puternic; răbufnire. – Răbufni + suf. -tură.

RĂBUFNITÚRĂ, răbufnituri, s. f. (Rar) Zgomot surd și puternic; răbufnire. – Răbufni + suf. -tură.

răbufnitu sf [At: CĂLINESCU, E. O. I, 84 / Pl: ~ri / E: răbufni + -tură] (Rar) Răbufnire (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răbufnitu (rar) s. f., g.-d. art. răbufniturii; pl. răbufnituri

răbufnitúră s. f., g.-d. art. răbufnitúrii; pl. răbufnitúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂBUFNITÚRĂ s. v. izbucnire, răbufneală, răbufnire.

răbufnitu s. v. RĂBUFNEALĂ. RĂBUFNIRE.

Intrare: răbufnitură
răbufnitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răbufnitu
  • răbufnitura
plural
  • răbufnituri
  • răbufniturile
genitiv-dativ singular
  • răbufnituri
  • răbufniturii
plural
  • răbufnituri
  • răbufniturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răbufnitu, răbufniturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Răbufni + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.