12 definiții pentru rânzos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÂNZÓS, -OÁSĂ, rânzoși, -oase, adj. (Pop.) Răutăcios, bosumflat, arțăgos; iute la mânie. – Rânză + suf. -os.

RÂNZÓS, -OÁSĂ, rânzoși, -oase, adj. (Pop.) Răutăcios, bosumflat, arțăgos; iute la mânie. – Rânză + suf. -os.

rânzos, ~oa a [At: LB / Pl: ~oși, ~oase / E: rânză1 + -os] 1 (Reg) Burtos. 2 Puternic. 3 (Pop) Iute la mânie Si: arțăgos (2), certăreț (1), irascibil. 4 Rău. 5 (Reg) Neînduplecat.

RÂNZÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care este iute la mânie; arțăgos; avan. /rânză + suf. ~os

rânzos a. Mold. rău la inimă. [Cf. sinonimul mațe pestrițe].

RÎNZÓS, -OÁSĂ, rînzoși, -oase, adj. (Popular) Răutăcios, arțăgos, iute la mînie. Un convoi de vreo cincizeci de țărani fu pornit spre Pitești, încadrat de soldați cu armele încărcate, subt comanda unui plutonier bătrîn și rînzos. REBREANU, R. II 297. Tare-i rînzos la inimă. ȘEZ. II 74.

rînzós, -oásă adj. (d. rînză = stomah, care e sediu mîniiĭ, ca și fĭerea). Fam. Care nu uĭtă insulta, răzbunător, vindicativ. V. pípotos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rânzós (pop.) adj. m., pl. rânzóși; f. rânzoásă, pl. rânzoáse

rânzós adj. m., pl. rânzóși; f. sg. rânzoásă, pl. rânzoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RÂNZÓS adj. v. irascibil, iritabil, nervos, răutăcios, supărăcios.

RÂNZÓS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

rînzos adj. v. IRASCIBIL. IRITABIL. NERVOS. RĂUTĂCIOS. SUPĂRĂCIOS.

rînzos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: rânzos
rânzos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rânzos
  • rânzosul
  • rânzosu‑
  • rânzoa
  • rânzoasa
plural
  • rânzoși
  • rânzoșii
  • rânzoase
  • rânzoasele
genitiv-dativ singular
  • rânzos
  • rânzosului
  • rânzoase
  • rânzoasei
plural
  • rânzoși
  • rânzoșilor
  • rânzoase
  • rânzoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)