punic, ~ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: lat punicus, fr punique] 1-2 Care aparține (Cartaginei sau) locuitorilor ei Si: cartaginez (6-7), (înv) punicesc (1-2). 3-4 Referitor (la Cartagina sau) la locuitorii ei Si: cartaginez (8-9), (înv) punicesc (3-4). 5 Care provine din Cartagina Si: cartaginez (12), (înv) punicesc (5). 6-7 Care era specific (Cartaginei sau) locuitorilor ei Si: cartaginez (10-11), (înv) punicesc (6-7). 8 (Îs) Război ~ Fiecare dintre cele trei războaie purtate de Roma antică împotriva Cartaginei, la 264-241, 218-201 și 149-146 î. Hr., pentru hegemonia din bazinul occidental al Mării Mediterane Si: (înv) război punicesc (8).

rediu sn [At: (a. 1493) BOGDAN, D. ȘT. II, 26 / V: rad~, răd~, red, read, reade, ~ie sf / Pl: ~ri, ~ii / E: nct] 1 Pădure mică și tânără Si: dumbravă, (reg) rădiac, rediș. 2 (Prc) Porțiune de pădure izolată. 3 Desiș (2). 4 (Mol) Vale adâncă (împădurită). 5 Câmp nearat care servește ca pășune.

rodiu¹ sm [At: BIBLIA (1688), 204¹/25 / Pl: ~ii / E: rodie¹] Arbust mediteranean cu flori roșii și fructe comestibile Si: (rar) rodier, rubin (3), (îrg) rodie¹ (2) (Punica granatum).

rodiu² sn [At: PONI, CH. 30 / S și: rhodiu / E: fr rhodium] Metal alb-argintiu care, în aliaj cu platina, se întrebuințează la confecționarea unor instrumente de laborator.

RODIU¹, rodii, s. m. Arbust mediteranean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie.

PUNIC, -Ă, punici, -e, adj. (Ist.) Care se referă la Cartagina sau la locuitorii ei.

PUNIC, -Ă adj. care aparține Cartaginei sau locuitorilor ei. ◊ (s. n.) dialect fenician vorbit la Cartagina. (< fr. punique)

PUNIC ~că (~ci, ~ce) Care aparține Cartaginei sau populației ei; din Cartagina; cartaginez. Războaie ~ce. /<lat. punicus, fr. punique

Punic a. relativ la Cartaginezi; Răsboaie punice, nume a trei râsboaie între Roma și Cartaginea: primul, după care Romanii cuceriră Sicilia (264-241 a. Cr.); al doilea, început glorios de Anibal, care fu în cele din urmă învins la Zama (219-201); ultimul, care se termină cu coprinderea și dărâmarea Cartaginii (149-146).

punic adj. m., pl. punici; f. punică, pl. punice

rediu (reg.) [diu pron. dĭu] s. n., art. rediul; pl. rediuri

rodiu¹ (arbust) [diu pron. dĭu] s. m., art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (desp. -di-ii)

rodiu² (element chimic) [diu pron. dĭu] s. n., art. rodiul; simb. Rh

punic adj. m., pl. punici; f. punică, pl. punice

punic adj. m., pl. punici; f. sg. punică, pl. punice

PUNIC adj. v. cartaginez.

RODIU s. (BOT.; Punica granatum) (rar) rodier, rubin, (înv. și reg.) rodie.

PUNIC adj. (IST.) cartaginez, (înv.) punicesc. (Războaiele ~.)

PUNICA L., RODIE, fam. Punicaceae. Gen originar din Tunisia, Iran, Afganistan, 2 specii, arbori mici, sau arbuști ghimpoși, ramificați. Frunze invers-ovate, alungit-lanceolate sau alungit-eliptice, caliciul coriaceu, cărnos, roșu, cu 5-7 sepale, corola cu 5-7 petale libere, caduce, stamine numeroase) roșii-aprins, solitare sau 2-3 dispuse la vîrful ramurilor laterale. Fructul, bacă globuloasă, coaja groasă, pieloasă, purtînd în vîrf caliciul persistent, colorat.

FIDES PUNICA (lat.) credință punică – Perfidie, rea-credință. Cartagenezii încălcau sistematic tratatele încheiate cu Roma.

PUNICA FIDES V. FIDES PUNICA.

RĂZBOAIELE PUNICE, denumirea celor trei războaie purtate de Roma antică împotriva Cartaginei (264-241, 218-201 și 149-146 î. Hr.) pentru hegemonia în bazinul occidental al Mării Mediterane. R.P. s-au terminat cu înfrângerea Cartaginei și distrugerea totală a acesteia de către romani. V. și Roma antică.

Punica granatum L. Specie care înflorește în iun.-aug. Flori simple sau învoite, mari, portocalii-stacojii, corai, roșii, rar albe, în formă de cupă, sesile (caliciul coriaceu, cărnos, cu cca 8 diviziuni, corolă pînă la 8 petale libere, ușor îndoite, caduce, numeroase stamine) solitare sau cîte 2-5, în fascicule, la vîrful ramurilor. Frunze lanceolate sau alungit-eliptice, simple, opuse, întregi, verzi-intens, 4-5 cm lungime, 2 cm lățime, marginea întreagă, vîrf ascuțit, lucioase și glabre, pe ramuri tinere puțin spinoase și muchiate. Fruct galben, rotund, 7 cm diametru, semințe numeroase înconjurate de un înveliș cărnos, roșietic, semitransparent (partea comestibilă).