2 intrări
17 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUFULÉȚ2, pufulețe, s. n. Pufușor2. – Puf2 + suf. -ușor.
PUFULÉȚ1, (2, 3) pufuleți, s. m. 1. Pufușor2. 2. (La pl.) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele ovale și florile albastre sau albe, care se cultivă ca plantă ornamentală (Ageratum houstonianum). 3. (La pl.) Produs alimentar preparat din mălai cu adaos de cașcaval, având aspectul unor tubulețe. – Puf2 + suf. -uleț.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pufuleț sm [At: ISPIRESCU, L. 44 / Pl: ~i, (rar, sn) ~e / E: puf 2 + -uleț] 1-8 (Șhp) Pufușor (1-8). 9 (Reg) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele ovale și florile albastre sau albe, care se cultivă ca plantă ornamentală Si: (reg) pufușor (10) (Ageratum houstonianum). 10 (Bot; reg; lpl) Pejnă (1) (Amberboa moschata). 11 (Bot; reg) Gogoașă (Globaria gigantea). 12 (Lpl) Produs alimentar în formă de tubulețe, preparat din mălai cu adaos de cașcaval etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUFULÉȚ, pufuleți, s. m. 1. Pufușor. 2. (La pl.) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele ovale și florile albastre sau albe, care se cultivă ca plantă ornamentală (Ageratum houstonianum). 3. (La pl.) Produs alimentar preparat din mălai cu adaos de cașcaval, având aspectul unor tubulețe. – Puf2 + suf. -uleț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PUFULÉȚ, pufulețe, s. n. Pufușor. Ține acest pufuleț din aripioara mea. ISPIRESCU, L. 44.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUFULÉȚ ~i m. (diminutiv de la puf) la pl. 1) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze ovale și cu flori de culoare albastră sau albe, cultivată în scop decorativ. 2) Produs alimentar în formă de tubușoare, preparat din mălai cu adaos de cașcaval. /puf + suf. ~uleț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!pufuleț1 (plantă, produs alimentar) s. m., pl. pufuleți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pufuleț2 (pene mici, peri fini) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pufuleț3 (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufulețe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pufuléț (pene mici, peri fini) s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pufuléț (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufuléțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pufuléți (bot., alim.) s. m. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUFULÉȚ s. 1. pufușor. 2. (BOT.; Ageratum houstonianum; la pl.) (reg.) pufușori (pl.).
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUFULEȚ s. 1. pufușor. 2. (BOT.; Ageratum houstonianum; la pl.) (reg.) pufușori (pl.).
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUFULÉȚI s. pl. v. pejmă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pufuleți s. pl. v. PEJMĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
AGERATUM L., PUFULEȚI, fam. Cornpositae. Gen originar din America, cca 29 de specii, erbacee sau lemnoase, erecte, anuale sau perene. Plante ramificate, păroase. Frunze pubescente, pețiolate, cu margine crenată, cele superioare romboidale, alterne, cele inferioare ovate, opuse, fără stipele. Flori (reunite în calatidii dense, înconjurate de un involucru comun campanulat, format din peste 6 foliole liniare așezate în 2-3 rînduri imbricat; calatidiile sînt grupate în corimbe dense) tubuloase, albastre, purpur sau albe, rar roz-roșii, antere cu apendix. Sămînța, o achenă mică cu 5 colțuri. Papus scurt, retezat sau ascuțit, cu mustăți.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pufuleț, pufulețisubstantiv masculin
- 1. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele ovale și florile albastre sau albe, care se cultivă ca plantă ornamentală (Ageratum houstonianum). DEX '09 DEX '98
- 2. Produs alimentar preparat din mălai cu adaos de cașcaval, având aspectul unor tubulețe. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Puf + sufix -uleț. DEX '09 DEX '98
pufuleț, pufulețesubstantiv neutru
-
- Ține acest pufuleț din aripioara mea. ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
-
etimologie:
- Puf + sufix -ușor. DEX '09