2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUȚINÉL, -EÁ, -ÍCĂ, puținei, -ele, adj., adv. (Pop.) Puțintel. Expr. Puținei și... = aproape că..., gata-gata să... – Puțin + suf. -el, -ea, -ică.

puținel, ~ea [At: PSALT. HUR. 95v/22 / V: (înv) ~țun~ / Pl: ~ei, ~ele / E: puțin + -el] 1-12 a (Îvp; șhp) Puțintel (1-12). 13-20 av (Îrg; șhp) Puțintel (13-20). 21 av (Înv; îlav) Cât de ~ În cât de mică măsură. 22 av (Înv; îlav) Câte ~ Încetul cu încetul.

PUȚINÉL, -EÁ, -ÍCĂ, puținei, -ele, adj., adv. Puțintel. ◊ Expr. Puținel și... = aproape că..., gata-gata să... – Puțin + suf. -el, -ea, -ică.

PUȚINÉL1 adv. Puțintel1. la stăi puținel, dragă Vochițo! NEGRUZZI, S. III 21. Că de-i ședea, neico, mult, Mi-i găsi negru pămînt; De-i ședea mai puținel, Mi-i găsi cu suflețel. HODOȘ, P. P. 82. ◊ Expr. Puținel și... = cît p-aci să..., aproape că..., gata-gata să... Dar luntrița se clătea, Valurile o-mpungea... Puținel și se-neca. TEODORESCU, P. P. 556.

PUȚINÉL,2 -EÁ, -ÍCĂ, puținei, -ele, adj. Diminutiv al lui puțin2. 1. v. puțin2 (1). Era pe vremea aceea cînd sînt bucate cam puținele, cînd toți se cam feresc de guri multe. RETEGANUL, P. III 27. Dacă am luat această puținică parte la lucrarea măiestrului nostru culegător, apoi am făcut-o cu o vie plăcere. ODOBESCU, S. III 313. Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor. Trimite-mi mai puținel Și vin’ dumneata cu el. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. 2. (La pl.) v. puțin2 (5). Unde-or fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Unde-or fi mai puținei, Ochii tăi să fie-ai mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.

puținél, -ícă (vest) și puțintél, -ntícă (toată țară) adj., pl. eĭ, ele (d. puțin cu -tel din mititel). Fam. Puțin, nițel: puținică apă, puțintele părăluțe. Puțintel la trup, la minte, mic (scund). Adv. Ĭa stăĭ puțintel! – Vechĭ și’n est puținel: puțineĭ oamenĭ (Let. 1, 160; 3, 289). În nord puțuntel: puțuntea oaste (Nec. 2, 238), azĭ puțintică oaste.

poținel[1], ~ea a, av vz puținel

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

puțănel[1], ~ea a, av vz puținel

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!puținél (pop.) adj. m., pl. puținéi; f. puținícă, pl. puținéle

puținél adj. m., pl. puținéi; f. sg. puțineá/puținícă, pl. puținéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUȚINÉL adj., adv. v. puțintel.

Intrare: puținel (adj.)
puținel2 (adj.) adjectiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P90)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • puținel
  • puține
plural
  • puțineli
  • puținele
genitiv-dativ singular
plural
  • puținelora
  • puținelor
  • puținelora
  • puținelor
poținel2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A71)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poținel
  • poținelul
  • poținea
  • poțini
  • poțineaua
  • poținica
plural
  • poținei
  • poțineii
  • poținele
  • poținelele
genitiv-dativ singular
  • poținel
  • poținelului
  • poținele
  • poținelei
plural
  • poținei
  • poțineilor
  • poținele
  • poținelelor
vocativ singular
plural
puțănel2 (adj.) adjectiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P90)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • puțănel
  • puțăne
plural
  • puțăneli
  • puțănele
genitiv-dativ singular
plural
  • puțănelora
  • puțănelor
  • puțănelora
  • puțănelor
puțunel2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A71)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puțunel
  • puțunelul
  • puțunelu‑
  • puțunea
  • puțuni
  • puțuneaua
  • puțunica
plural
  • puțunei
  • puțuneii
  • puțunele
  • puțunelele
genitiv-dativ singular
  • puțunel
  • puțunelului
  • puțunele
  • puțunelei
plural
  • puțunei
  • puțuneilor
  • puțunele
  • puțunelelor
vocativ singular
plural
Intrare: puținel (adv.)
puținel1 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • puținel
  • puține
poținel1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • poținel
puțănel1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • puțănel
puțunel1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • puțunel
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

puținel (adj.) poținel puțănel puțunel

  • 1. popular Diminutiv al lui puțin.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: puțintel (adj.) attach_file 4 exemple
    exemple
    • Era pe vremea aceea cînd sînt bucate cam puținele, cînd toți se cam feresc de guri multe. RETEGANUL, P. III 27.
      surse: DLRLC
    • Dacă am luat această puținică parte la lucrarea măiestrului nostru culegător, apoi am făcut-o cu o vie plăcere. ODOBESCU, S. III 313.
      surse: DLRLC
    • Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor. Trimite-mi mai puținel Și vin' dumneata cu el. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
      surse: DLRLC
    • Unde-or fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Unde-or fi mai puținei, Ochii tăi să fie-ai mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Puținei și... = aproape că..., gata-gata să...

etimologie:

  • Puțin + sufix -el, -ea, -ică
    surse: DEX '09 DEX '98

puținel (adv.) poținel puțănel puțunel

  • surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: puțintel (adv.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • la stăi puținel, dragă Vochițo! NEGRUZZI, S. III 21.
      surse: DLRLC
    • Că de-i ședea, neico, mult, Mi-i găsi negru pămînt; De-i ședea mai puținel, Mi-i găsi cu suflețel. HODOȘ, P. P. 82.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Puținel și... = aproape că..., gata-gata să...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dar luntrița se clătea, Valurile o-mpungea... Puținel și se-neca. TEODORESCU, P. P. 556.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Puțin + sufix -el
    surse: DEX '09 DEX '98