dexonline

info

15 meghatározás a pușcaș szóra

general use (6)
morphological (3)
synonyms (4)
regional (2)

Általános felhasználási szótárak

PUȘCAȘ, pușcași, s. m. 1. Soldat înarmat cu pușcă. 2. Vânător. 3. (Înv.) Artilerist, tunar. – Pușcă + suf. -aș.

pușcaș sm [At: URECHE, L. 190 / Pl: ~i / E: pușcă + -aș, cf mg puskás] 1 (Înv) Tunar. 2 (Înv; spc) Soldat dintr-un corp de armată ce forma paza pușcăriilor. 3 (Asr) Vânător înarmat cu pușcă (3). 4 (Pex) Persoană care ochește bine cu pușca (3), la vânat. 5 (Îvr) Pușcar (2). 6 (Înv) Om ticălos.

PUȘCAȘ, pușcași, s. m. Soldat înarmat cu pușcă; vînător care poartă pușcă. Alăturea de mine se cuibărește Ștefanache pușcașul. SADOVEANU, O. VII 331. În vremea asta, iată că sosește în tabăra romînilor o ceată de trei sute de pușcași ardeleni. VLAHUȚĂ, O. AL. I 118. Că tu ai trei frați pușcași Care de s-or mînia Și pe mine m-or pușca. BIBICESCU, P. P. 57. ♦ (Învechit) Artilerist. Pușcașii sau tunarii, supt căpitanul cel mare al dărăbanilor. BĂLCESCU, O. I 119.

PUȘCAȘ ~i m. 1) Ostaș dintr-un regiment înarmat cu pușcă. 2) înv. Ostaș din trupele de artilerie; tunar; artilerist. 3) rar Persoană care practică vânatul; vânător. /pușcă + suf. ~aș

pușcaș m. 1. od., corp de 500 soldați sub comanda marelui Armaș, cari păzeau la temniță; 2. od. în Mold., tunar: pușcașii sub căpitanul dorobanților; 3. soldat înarmat cu pușca; 4. cel ce dă cu pușca în vânat.

pușcáș m. (ung. puskas). Vechĭ. Mold. Pușcar, tunar. Soldat dintr’un corp de 500 pușĭ supt comanda mareluĭ armaș și care păzeaŭ pușcăriile. Azĭ. Om armat cu pușcă (vînător orĭ soldat).

Morfológiai szótárak

pușcaș s. m., pl. pușcași

Synonyms dictionaries

PUȘCAȘ s. (MIL.) (înv.) pușcar, sinețaș. (~ trage o salvă de pușcă.)

PUȘCAȘ s. v. artilerist, tunar, vânător.

PUȘCAȘ s. (MIL.) (înv.) pușcar, sinețaș. (~ trage o salvă de pușcă.)

pușcaș s. v. ARTILERIST. TUNAR. VÎNĂTOR.

Regionális szótárak

pușcáș, pușcași, s.m. Vânător: „Mă-sa numa ș-o mânat / Pă pușcaș, / Pă Toderaș” (Papahagi, 1925: 270). ■ (onom.) Pușcaș, nume de familie în jud. Maram. – Din pușcă + suf. -aș (DEX); cf. magh. puskás (MDA).

pușcaș, pușcași, s.m. – Vânător: „Mă-sa numa ș-o mânat / Pă pușcaș, / Pă Toderaș” (Papahagi, 1925: 270). – Din pușcă (< magh. puska, pol. puszka, rus. pușka) + suf. -aș (DEX); cf. magh. puskás (MDA).

Bejegyzés: pușcaș

pușcaș substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1) Ragozási forrás: DOR		határozatlan	határozott
alanyeset-tárgyeset	egyes szám	pușcaș	pușcașul pușcașu‑
alanyeset-tárgyeset	többes szám	pușcași	pușcașii
birtokos-részes eset	egyes szám	pușcaș	pușcașului
birtokos-részes eset	többes szám	pușcași	pușcașilor
megszólító	egyes szám	pușcașule pușcașe
megszólító	többes szám	pușcașilor

* hangelnyelések és hosszú ige formák – (mutasd)

info

These definitions are compiled by the dexonline team. The original definitions are available on the definitions tab. You can reorder tabs on your preferences page.

mutasd:

secondary meanings

expressions

examples

sources

pușcaș, pușcașisubstantiv masculin

1. Soldat înarmat cu pușcă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

sinonime: pușcar sânețaș
- format_quote Alăturea de mine se cuibărește Ștefanache pușcașul. SADOVEANU, O. VII 331. DLRLC
- format_quote În vremea asta, iată că sosește în tabăra romînilor o ceată de trei sute de pușcași ardeleni. VLAHUȚĂ, O. A. II 118. DLRLC
- format_quote Că tu ai trei frați pușcași Care de s-or mînia Și pe mine m-or pușca. BIBICESCU, P. P. 57 DLRLC
2. Persoană care practică vânatul. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: vânător
3. învechit Ostaș din trupele de artilerie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

sinonime: artilerist tunar
- format_quote Pușcașii sau tunarii, supt căpitanul cel mare al dărăbanilor. BĂLCESCU, O. I 119.

etimológia:

Pușcă + -aș DEX '09 DEX '98

info The full definition list is available on the definitions tab.

Exemple de pronunție a termenului „pușcaș” (16 clipuri)

Clipul 1 / 16