12 definiții pentru psihiatrie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PSIHIATRÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă cu studiul bolilor psihice și tratamentul lor. [Pr.: -hi-a-] – Din fr. psychiatrie.

PSIHIATRÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă cu studiul bolilor psihice. [Pr.: -hi-a-] – Din fr. psychiatrie.

PSIHIATRÍE s. f. Ramură a științelor medicale care se ocupă cu studierea și tratamentul bolilor psihice.

PSIHIATRÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază bolile psihice și tratarea lor. [Pron. -hi-a-, gen. -iei. / < fr. psychiatrie, cf. gr. psyche – suflet, iatreia – vindecare].

PSIHIATRÍE s. f. ramură a medicinei care studiază bolile psihice, în scopul tratării și prevenirii lor. (< fr. psychiatrie)

PSIHIATRÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor psihice. [Sil. -hi-a-] /<fr. psychiatrie

psihiatrie f. partea științei medicale care studiază boalele mentale.

*psihiatríe f. (vgr. psyhé, suflet, și iatreía, vindecare). Știința vindecăriĭ boalelor sufletuluĭ (nebuniiĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

psihiatríe (-hi-a-tri-) s. f., art. psihiatría, g.-d. psihiatríi, art. psihiatríei

psihiatríe s. f. (sil. -a-tri-), art. psihiatría, g.-d. psihiatríi, art. psihiatríei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PSIH-, v. PSIHO-.~agogie (v. -agogie), s. f., ansamblu de metode educative, psihologice și pedagogice, avînd ca scop favorizarea dezvoltării personalității; ~algie (v. -algie), s. f., formă de nevralgie în care predomină elementul psihopatic; ~astenie (v. -astenie), s. f., stare psihică morbidă manifestată prin nehotărîre extremă, nesiguranță pe sine și obsesii; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., disciplină medicală care studiază bolile psihice și tratamentul lor; ~iatru (v. -iatru), s. m., specialist în psihiatrie; ~odometru (v. odo-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea timpurilor de reacție psihică în condiții diferite; ~ortopedie (v. orto-, v. -pedie), s. f., formă de psihoterapie care constă în măsuri avînd ca scop reglarea modului de viață și a comportării bolnavului.

Intrare: psihiatrie
psihiatrie substantiv feminin
  • silabație: -a-tri-
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • psihiatrie
  • psihiatria
plural
genitiv-dativ singular
  • psihiatrii
  • psihiatriei
plural
vocativ singular
plural