2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

PROLETCULTIST, -Ă, proletcultiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de proletcultism, privitor la proletcultism. 2. S. m. și f. Adept al proletcultismului. – Din rus. proletkul’toveț.

PROLETCULTIST, -Ă, proletcultiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de proletcultism, privitor la proletcultism. 2. S. m. și f. Adept al proletcultismului. – Din rus. proletkul’toveț.

proletcultist, ~ă [At: IORDAN, L. R. 92 / Pl: ~iști, ~e / E: proletcult + -ist cdp rs пролеткультовец] 1 a Care ține de proletcultism. 2 a Privitor la proletcultism. 3 a Specific proletcultismului. 4-5 smf, a (Adept) al proletcultismului.

PROLETCULTIST, -Ă, proletcidtiști, -ste, adj. Care ține de proletcultism, caracteristic proletcultismului. [Presa] insistă mereu, mai cu seamă după sesiunea din martie 1951 a Academiei R.P.R., asupra abuzului de regionalisme, pe care-l prezintă ca o manifestare «proletcultistă». IORDAN, L. R. 92. ◊ (Substantivat) Adept al proletcultismului.

PROLETCULTIST, -Ă adj. Referitor la proletcultism. // s.m. și f. Adept al proletcultismului. [< proletcult + -ist, cf. rus. proletkultoveț].

PROLETCULTIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al proletcultismului. (după rus. proletkultoveț)

Ortografice DOOM

proletcultist adj. m., s. m., pl. proletcultiști; adj. f., s. f. proletcultistă, pl. proletcultiste

proletcultist adj. m., s. m., pl. proletcultiști; adj. f., s. f. proletcultistă, pl. proletcultiste

proletcultist adj. m., s. m., pl. proletcultiști; f. sg. proletcultistă, pl. proletcultiste

Intrare: proletcultistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proletcultistă
  • proletcultista
plural
  • proletcultiste
  • proletcultistele
genitiv-dativ singular
  • proletcultiste
  • proletcultistei
plural
  • proletcultiste
  • proletcultistelor
vocativ singular
  • proletcultistă
  • proletcultisto
plural
  • proletcultistelor
Intrare: proletcultist (adj.)
proletcultist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proletcultist
  • proletcultistul
  • proletcultistu‑
  • proletcultistă
  • proletcultista
plural
  • proletcultiști
  • proletcultiștii
  • proletcultiste
  • proletcultistele
genitiv-dativ singular
  • proletcultist
  • proletcultistului
  • proletcultiste
  • proletcultistei
plural
  • proletcultiști
  • proletcultiștilor
  • proletcultiste
  • proletcultistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proletcultist, proletcultistăadjectiv

  • 1. Care ține de proletcultism, privitor la proletcultism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Presa] insistă mereu, mai cu seamă după sesiunea din martie 1951 a Academiei R.P.R., asupra abuzului de regionalisme, pe care-l prezintă ca o manifestare «proletcultistă». IORDAN, L. R. 92. DLRLC
etimologie:

proletcultist, proletcultiștisubstantiv masculin
proletcultistă, proletcultistesubstantiv feminin

  • 1. Adept al proletcultismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „proletcultistă” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1