2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

proșcă sf vz proașcă

próșcă f., pl. proștĭ (var. din proașcă). Ur. Țintă, punct ales ca să ocheștĭ (de împroșcat cu săgețĭ orĭ cu gloanțe). – Scris și procĭcă (după sl.).

PROÁȘCĂ, proaște, s. f. (Pop.) 1. Cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă. 2. (În expr.) A face (sau a da) proașca (sau proașcă) (în, între sau prin...) = a face prăpăd, a se năpusti, a da năvală, a da iama (în, între sau prin, printre...). – Din [îm]proșca.

PROÁȘCĂ, proaște, s. f. (Pop.) 1. Cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă. 2. (În expr.) A face (sau a da) proașca (sau proașcă) (în, între sau prin...) = a face prăpăd, a se năpusti, a da năvală, a da iama (în, între sau prin, printre...). – Din [îm]proșca.

proașcă sf [At: MOXA, 375/12 / V: (înv) procică, proș-, (reg) ~șchie[1], ~șică / Pl: ~ște, (înv) ~șce, (reg) proști / E: (îm)proșca] 1 (Înv) Punct de ochit Si: țintă2. 2 (Înv) Distanță (variabilă) egală cu aceea parcursă de o săgeată aruncată cu arcul. 3 (Pop; îe) A face (sau a da) ~ sau ~ca (în, între, prin, printre sau împrejurul...) A năvăli în, între, prin, printre sau împrejurul a ceva Si: a se năpusti, a da iama. 4 (Pex) A distruge prin mijloace violente și instantanee Si: a nimici, a prăpădi. 5 (Reg) Praștie. 6 (Reg) Pușcoci pentru împroșcat apă. 7 (Buc) Stropitoare. 8 (Reg) Aparat de stropit via. 9 (Reg) Pompă de incendiu. 10 (Udp „de”) Cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă. 11 (Reg; îf proașche) Prăjină crestată la un capăt cu care se culeg fructele.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: proașche LauraGellner

proașche[1] sf vz proașcă

  1. În definiția principală, această variantă are forma: proașchie LauraGellner

proșca vt [At: FOLC. MOLD. I, 287 / Pzi: proșc / E: cf proșcă] (Reg) A împroșca.

PROÁȘCĂ, proaște, s. f. Cantitate de apă care țîșnește de undeva și împroașcă. Călcînd de-a dreptul cu talpa, vîrtos, în gîrlele de unde țîșneau proaște de apă lutoasă. PETRESCU, A. R. 49. O proașcă de apă care se întrebuințează cînd roiul se urcă în sus. La TDRG. ◊ Expr. A face (sau a da) proașcă (sau proașca) (în, între sau prin)... = a face prăpăd (în dușmani). Proașcă să faci, cînd vei izbi... în dușmanii noștri. ODOBESCU, S. A. 86. Dan zice: Măi, Ursane! acolo e de noi!... Acolo să dăm proașcă. ALECSANDRI, P. III 287. Aveam... o ghioagă nestrugită Cu piroane țintuită, Care cînd o învîrteam, Proașcă prin dușmani făceam. id. P. P. 169. (Fig.) Prea faci proașcă în averea mea. ALECSANDRI, la TDRG

PROÁȘCĂ ~te f. pop. Șuvoi de apă sau de noroi care țâșnește de undeva împroșcând. /v. a [îm]proșca

PROAȘCĂ s.f. 1. (Mold., ȚR) Țintă (în care se ochește), punct de ochit (cu o armă). A: Turcii ca într-o proșcă săgita într-însii, de-i umplea de săgeți. URECHE. Îl pusese în proașcă să-l omoare. M. COSTIN; cf. DOSOFTEI, VS. B: Voiu întrei săgețile... slobozindu-le la proașcă. BIBLIA (1688). Să puie o proșcă în vîrful unei prăjini înalte și să zică să săgete ostile Într-acea proșcă. NEAGOE. 2. (Mold., ȚR) Distanță (variabilă) pînă la care poate ajunge o săgeată, un proiectil; aruncătură. A: Ieși din cetate ca la trei proașce. DVS, 6r. Să depărta, de la dînsul ca o proșcă de arc. CRON. SEC. XVIII, 22v. B: Au șezut în preajma lui departe ca o proșcă de arc. BIBLIA (1688). 3. (Mold.) Țel, scop. Că un scopos (sau o proșcă) la care domnul tiran îș pune socotiala (de cîte) ori de li să cade, ori de nu li să cade, numai ce să să îmbogățască. NCCD, 405. Etimologie: [îm] proșca. Cf. împistreală, pistreală (1); pravăț (1), ț e a n c h i (2), v i g.

proașcă f. praștie: înarmați cu proaște AL.; a (da) face proașcă, a împrăștia: proașcă prin dușmani făceam POP. acolo să dăm proașcă AL. [Abstras din (îm)proșcà].

proáșcă (oa dift.) f., pl. șcĭ și șce (var. din praștie. V. împroșc și proșcă). Vechĭ. Țintă, punct de ochit. Bătaĭe de arc, de pușcă. Azĭ. Instrument de împroșcat (ca tulumba, mitraliera, praștia). A face proașcă pin dușmanĭ cu ghĭoaga, a o învîrti lovindu-ĭ pe ceĭ din prejur.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

proașcă (pop.) s. f., g.-d. art. proaștei; pl. proaște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROÁȘCĂ s. v. praștie, pușcoci, stropitoare.

PROȘCÁ vb. v. împroșca, sări, stropi.

proașcă s. v. PRAȘTIE. PUȘCOCI. STROPITOARE.

proșca vb. v. ÎMPROȘCA. SĂRI. STROPI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

proáșcă (proáște), s. f.1. Fuituială, praștie. – 2. Țintă. – 3. Distanță de la care se trage. – 4. Pompă de incendiu. – Var. proșcă, înv. Sl. *pročĭkati „a țîșni, a izbucni”, cf. sb. pročka „acțiunea de a împroșca” (Pușcariu, Dacor., III, 681-5). S-a mai crezut în sl. prysnati „a împrăștia” (Cihac, II, 257); în sb. pročkati „a iscodi” (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 440); într-un sl. *prokŭ (Tiktin); în bg. prăskalka (Conev 74). – Der. împroșca, vb. (a arunca, a azvîrli; a țîșni, a ieși; a stropi, a împrăștia; a spumega), var. înv. împrocica, cf. rus. pročikatĭ „a se deschide un abces”; împroșcătură, s. f. (aruncare; lansare; stropire).

Intrare: proașcă
proașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proașcă
  • proașca
plural
  • proaște
  • proaștele
genitiv-dativ singular
  • proaște
  • proaștei
plural
  • proaște
  • proaștelor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proșcă
  • proșca
plural
  • proște
  • proștele
genitiv-dativ singular
  • proște
  • proștei
plural
  • proște
  • proștelor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: proșca
verb (VT89)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • proșca
  • proșcare
  • proșcat
  • proșcatu‑
  • proșcând
  • proșcându‑
singular plural
  • proașcă
  • proșcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proșc
(să)
  • proșc
  • proșcam
  • proșcai
  • proșcasem
a II-a (tu)
  • proști
(să)
  • proști
  • proșcai
  • proșcași
  • proșcaseși
a III-a (el, ea)
  • proașcă
(să)
  • proaște
  • proșca
  • proșcă
  • proșcase
plural I (noi)
  • proșcăm
(să)
  • proșcăm
  • proșcam
  • proșcarăm
  • proșcaserăm
  • proșcasem
a II-a (voi)
  • proșcați
(să)
  • proșcați
  • proșcați
  • proșcarăți
  • proșcaserăți
  • proșcaseți
a III-a (ei, ele)
  • proașcă
(să)
  • proaște
  • proșcau
  • proșca
  • proșcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proașcă, proaștesubstantiv feminin

popular
  • 1. Cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: stropitoare
    • format_quote Călcînd de-a dreptul cu talpa, vîrtos, în gîrlele de unde țîșneau proaște de apă lutoasă. PETRESCU, A. R. 49. DLRLC
    • format_quote O proașcă de apă care se întrebuințează cînd roiul se urcă în sus. La TDRG. DLRLC
  • chat_bubble A face (sau a da) proașca (sau proașcă) (în, între sau prin...) = a face prăpăd, a se năpusti, a da năvală, a da iama (în, între sau prin, printre...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: năpusti
    • format_quote Proașcă să faci, cînd vei izbi... în dușmanii noștri. ODOBESCU, S. A. 86. DLRLC
    • format_quote Dan zice: Măi, Ursane! acolo e de noi!... Acolo să dăm proașcă. ALECSANDRI, P. III 287. DLRLC
    • format_quote Aveam... o ghioagă nestrugită Cu piroane țintuită, Care cînd o învîrteam, Proașcă prin dușmani făceam. ALECSANDRI, P. P. 169. DLRLC
    • format_quote figurat Prea faci proașcă în averea mea. ALECSANDRI, la TDRG DLRLC
etimologie:
  • [îm]proșca DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.