2 intrări

28 de definiții

din care

Explicative DEX

PRIZĂRI, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti.

PRIZĂRI, pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti.

prizări [At: ap. TDRG / V: prezărî, pre~, prizeri / E: slv прѣзьрѣти (сѧ)] 1 vr (Mol, Buc; d. animale și plante ori d. părți ale lor) A se pipernici. 2 vr (Mol; Buc; d. animale și plante ori d. părți ale lor) A deveni firav. 3 vi (Reg; d. oameni) A duce o viață modestă, grea. 4 vtr (Reg) A (se) răni1 (1) în război.

PRIZĂRI, prizăresc, vb. IV. Refl. (Mold., Bucov., rar) A se pipernici, a se chirci. ◊ Intranz. Fig. A duce o viață grea, precară, chinuită. Fără bani nu pot începe nimică, și de aceea trebuie să prizăresc și eu. SBIERA, P. 244.

A PRIZĂRI ~esc tranz. rar A face să se prizărească. /<sl. prĕzrĕti

A SE PRIZĂRI mă ~esc intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a se pipernici; a se chirci. /<sl. prĕzrĕti

prezări2 v vz prizări

prezări1 vt [At: IORGA, în SFC I, 8 / Pzi: ~resc / E: pre- + zări] (Nob) A întrezări.

prezărî v vz prizări

prizeri v vz prizări

PRIZA2, prizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A aprecia, a prețui. – Din fr. priser.

PRIZA1, prizez, vb. I. Tranz. A trage, a aspira tutun pe nas. – Din fr. priser.

PRIZA2 vb. I. tr. A trage praf de tutun pe nas. [< fr. priser].

PRIZA1 vb. I. tr. (Liv.) A aprecia. [< fr. priser].

A PRIZA ~ez tranz. (tabac) A trage pe nas; a aspira pe nas. /<fr. priser

prezărésc și (ob.) prizărésc (mă) v. refl. (vsl. prozarĭati, a emite lumină, prozariti, prozrĭeti, a zări pin, prĭezrĭeti, a neglija. V. zăresc). Nord. Slăbesc, devin aproape invizibil: a te prezări de oftigă.

prizărésc, -rít, V. prezăresc.

Ortografice DOOM

prizări (a se ~) (pop., fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă prizăresc, 3 sg. se prizărește, imperf. 1 sg. mă prizăream; conj. prez. 1 sg. să mă prizăresc, 3 să se prizărească; imper. 2 sg. afirm. prizărește-te; ger. prizărindu-mă

!prizări (a se ~) (pop., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se prizărește, imperf. 3 sg. se prizărea; conj. prez. 3 se prizărească

prizări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prizăresc, imperf. 3 sg. prizărea; conj. prez. 3 sg. și pl. prizărească

priza (a trage pe nas, a aprecia) vb., ind. prez. 1 sg. prizez, 3 sg. și pl. prizea

Etimologice

prizări (prizăresc, prizărit), vb. refl. – A se pipernici, a se sfriji, a se atrofia. – Var. prezări. Sl. prĕzrĕti „a disprețui” sau prizirati „a observa” (Tiktin). Probabil de aici prizărit, adj. (sfrijit), literal „vrednic de disprețuit din cauza micimii, abia vizibil”; vb., care se folosește mai puțin, pare să se fi format după adj.

Argou

prizări, pers. a III-a sg. prizărește v. r. (pop.d. animale și plante) a deveni sau a rămâne mic / nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci

Sinonime

PRIZĂRI vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, răni, sfriji, zgârci.

prizări vb. v. CHIRCI. DEGENERA. ÎNCHIRCI. PIPERNICI. RĂNI. SFRIJI. ZGÎRCI.

PRIZA vb. v. aprecia, calcula, estima, evalua, intui, înțelege, măsura, prețui, sesiza, socoti.

PRIZA vb. a trage, (Mold.) a sfârcâi. (~ tabac.)

Regionalisme / arhaisme

prizări, prizăresc, vb. IV 1. (refl.; pop. și fam.; despre animale și plante) a deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se chirci, a se pipernici. 2. (reg.; despre oameni) a duce o viață modestă, grea. 3. (reg.) a (se) răni în război.

prezări, prezăresc, vb. IV (reg.) a întrezări, a întrevedea.

Intrare: prizări
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prizări
  • prizărire
  • prizărit
  • prizăritu‑
  • prizărind
  • prizărindu‑
singular plural
  • prizărește
  • prizăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prizăresc
(să)
  • prizăresc
  • prizăream
  • prizării
  • prizărisem
a II-a (tu)
  • prizărești
(să)
  • prizărești
  • prizăreai
  • prizăriși
  • prizăriseși
a III-a (el, ea)
  • prizărește
(să)
  • prizărească
  • prizărea
  • prizări
  • prizărise
plural I (noi)
  • prizărim
(să)
  • prizărim
  • prizăream
  • prizărirăm
  • prizăriserăm
  • prizărisem
a II-a (voi)
  • prizăriți
(să)
  • prizăriți
  • prizăreați
  • prizărirăți
  • prizăriserăți
  • prizăriseți
a III-a (ei, ele)
  • prizăresc
(să)
  • prizărească
  • prizăreau
  • prizări
  • prizăriseră
prezări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prezărî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prizeri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prizare
prizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prizare
  • prizarea
plural
  • prizări
  • prizările
genitiv-dativ singular
  • prizări
  • prizării
plural
  • prizări
  • prizărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prizări, prizărescverb

  • 1. popular familiar (Despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. intranzitiv figurat A duce o viață grea, precară, chinuită. DLRLC
      • format_quote Fără bani nu pot începe nimică, și de aceea trebuie să prizăresc și eu. SBIERA, P. 244. DLRLC
etimologie:

priza, prizezverb

etimologie:

priza, prizezverb

  • 1. A trage, a aspira pe nas tutun sau alte substanțe în stare pulverulentă (droguri). DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Bătrîna... purta ochelari și priza tabac. NEGRUZZI, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.