29 de definiții pentru prieteșug

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIETEȘÚG, prieteșuguri, s. n. (Pop.) Prietenie. [Pr.: pri-e-] – Prieten + suf. -șug.

PRIETEȘÚG, prieteșuguri, s. n. (Pop.) Prietenie. [Pr.: pri-e-] – Prieten + suf. -șug.

prieteșug sn [At: PRAV. LUCACI, 181 / P: pri-e~ / V: (înv) preiteșog, pretenș~, ~elș~, ~enș~, ~tineș~, ~tinșâg, ~tinș~, ~tiș~, ~iiat~, ~iint~, ~iit~, (reg) preteșag, pre~, pretinișâg, pretinoșagă, pretișâg / Pl: ~uri / E: prieten + -șug] 1 (Îvp) Prietenie (1). 2 (Înv) Dragoste. 3 (Înv) Prietenie (7).

PRIETEȘÚG, prieteșuguri, s. n. (Regional) Prietenie, amiciție. Între el și Gheorghe Dima s-a legat, printre restriștile trebilor ostășești, un prieteșug plin de înțelepciune și bărbăție. GALAN, Z. R. 40. Crez că n-am abuzat prea mult de prieteșugul d-tale. CARAGIALE, O. VII 10.

PRIETEȘÚG ~uri n. pop. v. PRIETENIE. [Sil. pri-e-] /prieten + suf. ~șug

PRIETEȘUG s.n. (Mold.) (Legătură de) rudenie. Thevanii nu numai că nu suferiĭa împreunare cu mueri streini, ce și rudă pre rudă lua, ca între sine să fie mai tari cununii și legătură de prieteșug mai strînsu. NCCD. 313. Etimologie: prieten + suf. -sug. Vezi și prieten.

prieteșúg n., pl. urĭ (din *prietenșug, d. prieten cu suf. ung. -șug). Prietenie.

preiteșog sn vz prieteșug[1] corectată

  1. În original, tipărit greșit: vz preiteșug LauraGellner

prietinișâg[1] sn vz prieteșug

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prieteșug (pop.) (pri-e-) s. n., pl. prieteșuguri

prieteșúg s. n. (sil. pri-e-), pl. prieteșúguri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIETEȘÚG s v. amiciție, prietenie.

prieteșug s. v. AMICIȚIE. PRIETENIE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prieteșúg, prieteșúguri, s.n. (înv. și pop.) 1. prietenie, amiciție. 2. dragoste, iubire. 3. legătură strânsă între grupuri sociale, țări, popoare, națiuni; prietenie.

Intrare: prieteșug
prieteșug substantiv neutru
  • silabație: pri-e- info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prieteșug
  • prieteșugul
  • prieteșugu‑
plural
  • prieteșuguri
  • prieteșugurile
genitiv-dativ singular
  • prieteșug
  • prieteșugului
plural
  • prieteșuguri
  • prieteșugurilor
vocativ singular
plural
preiteșog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretenșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preteșag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preteșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretinișâg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretinoșagă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pretișâg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietelșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietenșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietineșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietinișâg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietinșâg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietinșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prietișug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priiateșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priinteșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priiteșug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prieteșug, prieteșugurisubstantiv neutru

  • 1. popular Amiciție, prietenie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Între el și Gheorghe Dima s-a legat, printre restriștile trebilor ostășești, un prieteșug plin de înțelepciune și bărbăție. GALAN, Z. R. 40. DLRLC
    • format_quote Crez că n-am abuzat prea mult de prieteșugul d-tale. CARAGIALE, O. VII 10. DLRLC
etimologie:
  • Prieten + sufix -șug. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.