2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICÍRE, priciri, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a se prici2; ceartă, sfadă. – V. prici2.

PRICÍRE, priciri, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a se prici2; ceartă, sfadă. – V. prici2.

pricire sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 344 / Pl: ~ri / E: prici4] (Înv) 1 Ceartă. 2 Judecare. 3 Protestare. 4 Provocare. 5 (Pex) Dușmănie. 6 (Îvr) Reclamație.

PRICÍRE, priciri, s. f. (Învechit) Faptul de a se prici; ceartă, sfadă. Toată acest feli de pricire înceată. BUDAI-DELEANU, Ț. 344.

PRICÍ2, pricesc, vb. IV. Refl. recipr. (Înv. și reg.) A se certa. – Din price.

PRICÍ2, pricesc, vb. IV. Refl. recipr. (Înv. și reg.) A se certa. – Din price.

prici5 vt [At: CIHAC, II, 290 / Pzi: ~icesc / E: srb pričati] (Ban) A povesti.

prici4 [At: (cca 1618) GCR I, 49/29 / V: ~itci / Pzi: ~cesc / E: price] 1 vrr (Îrg) A se certa. 2 vrr (Îrg) A se judeca. 3 vt (Îvr) A protesta. 4 vt (Îvr) A provoca.

pritci[1] v vz prici4 corectată

  1. În original, greșit tipărit: pritici. O confirmă forma acestei variante în definiția principală și ordonarea alfabetică incorectă — LauraGellner

PRICÍ2, pricesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se certa. Vulpea și crocodilul au început a se prici pentru nobilitate, care va fi mai de bun neam. ȚICHINDEAL, F. 69.

pricésc (mă) v. refl. (d. price; sîrb. pričati, a povesti, pričati se, a se scuza). Vechĭ. Mă cert. V. împțiduĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pricíre (înv., reg.) s. f., g.-d. art. pricírii; pl. pricíri

pricíre s. f., g.-d. art. pricírii; pl. pricíri

pricí (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se pricéște, imperf. 3 sg. se priceá; conj. prez. 3 să se priceáscă

pricí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pricésc, imperf. 3 sg. priceá; conj. prez. 3 sg. și pl. priceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRICÍRE s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.

pricire s. v. ANIMOZITATE. CEARTĂ. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENTĂ. GÎLCEAVĂ. ÎNVRĂJBIRE. LITIGIU. NEÎNȚELEGERE. VRAJBĂ. ZÎZANIE.

PRICÍ vb. v. certa, învrăjbi, judeca, obiecta, răspunde, replica, reproșa, riposta, spune, supăra, zice.

prici vb. v. CERTA. ÎNVRĂJBI. JUDECA. OBIECTA. RĂSPUNDE. REPLICA. REPROȘA. RIPOSTA. SPUNE. SUPĂRA. ZICE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pricí2, pricésc, vb. IV (reg.) a povesti, a relata.

pricí1, vb. refl. – A se certa, a se bate (Papahagi, 1925; Săcel). – Din price „neînțelegere, ceartă” (DER, DEX, MDA) < sl. pritĭca „cauză”, cf. slov. pritčati se „a se certa”.

arată toate definițiile

Intrare: pricire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricire
  • pricirea
plural
  • priciri
  • pricirile
genitiv-dativ singular
  • priciri
  • pricirii
plural
  • priciri
  • pricirilor
vocativ singular
plural
Intrare: prici (vb.)
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prici
  • pricire
  • pricit
  • pricitu‑
  • pricind
  • pricindu‑
singular plural
  • pricește
  • priciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pricesc
(să)
  • pricesc
  • priceam
  • pricii
  • pricisem
a II-a (tu)
  • pricești
(să)
  • pricești
  • priceai
  • priciși
  • priciseși
a III-a (el, ea)
  • pricește
(să)
  • pricească
  • pricea
  • prici
  • pricise
plural I (noi)
  • pricim
(să)
  • pricim
  • priceam
  • pricirăm
  • priciserăm
  • pricisem
a II-a (voi)
  • priciți
(să)
  • priciți
  • priceați
  • pricirăți
  • priciserăți
  • priciseți
a III-a (ei, ele)
  • pricesc
(să)
  • pricească
  • priceau
  • prici
  • priciseră
pritci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)