12 definiții pentru prejmet

Explicative DEX

PREJMET, prejmete, s. n. (Înv.) Împrejurime, preajmă. – Preajmă + suf. -et.

PREJMET, prejmete, s. n. (Înv.) Împrejurime, preajmă. – Preajmă + suf. -et.

prejmet sn [At: AR (1829), 592/35 / V: ~măt, (reg) prijmut / A și: prejmet / Pl: ~e, ~uri / E: preajmă + -et] 1 (Înv; udp „în”) Împrejurime. 2 (Îlpp) În ~tul (cuiva) În onoarea cuiva.

PREJMET, prejmete, s. n. (Învechit, rar) Împrejurime; preajmă. Se suci, se învîrti, dete tîrcoale prejmetelor. ISPIRESCU, L. 370.

prejmet n. loc de prin prejur: se cutremurară toate prejmetele ISP. [V. preajmă].

prejmăt sn vz prejmet

prijmut sn vz prejmet

préjmete n. pl. (din *preajmăt, d. preajmă). Vest. Rar. Împrejurime, locurile din prejur.

Ortografice DOOM

prejmet (înv.) s. n., pl. prejmete

prejmet (înv.) s. n., pl. prejmete

prejmet s. n., pl. prejmete

Sinonime

PREJMET s. v. apropiere, împrejurime, jur, preajmă, vecinătate.

prejmet s. v. APROPIERE. ÎMPREJURIME. JUR. PREAJMĂ. VECINĂTATE.

Intrare: prejmet
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prejmet
  • prejmetul
  • prejmetu‑
plural
  • prejmete
  • prejmetele
genitiv-dativ singular
  • prejmet
  • prejmetului
plural
  • prejmete
  • prejmetelor
vocativ singular —
plural —
prejmăt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prijmut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prejmet, prejmetesubstantiv neutru

etimologie:
  • Preajmă + -et. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.