17 definiții pentru prefera preferi

PREFERÁ, prefér, vb. I. Tranz. A da întâietate sau precădere unui lucru, unei situații sau unei ființe, în raport cu altceva sau cu altcineva; a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu altcineva; a aprecia mai mult ceva sau pe cineva. ◊ Loc. adv. De preferat = preferabil. [Var.: (înv.) preferí vb. IV] – Din fr. préférer.

PREFERÁ, prefér, vb. I. Tranz. A da întâietate sau precădere unui lucru, unei situații sau unei ființe, în raport cu altceva sau cu altcineva; a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu altcineva; a aprecia mai mult ceva sau pe cineva. ◊ Loc. adv. De preferat = preferabil. [Var.: (înv.) preferí vb. IV] – Din fr. préférer.

PREFERÁ, prefér, vb. I. Tranz. A da întîietate sau precădere unui lucru, unei situații sau unei persoane în raport cu altceva sau altcineva; a alege ceva sau pe cineva înaintea altuia; a aprecia mai mult ceva sau pe cineva. Preferă pe un străin... om sărac și prigonit, care trăia pentru o singură pasiune veche și ireductibilă: eliberarea patriei lui. SADOVEANU, E. 239. Să ne stabilim fie la Paris, fie la Berlin, pe care îl preferam din cauza preocupărilor mele în filozofie. CAMIL PETRESCU, U. N. 43. ◊ (Urmat de un infinitiv sau de o completivă construită cu conjunctivul) Prefer să spun în proză ce gîndesc. BENIUC, V. 29. Decît să asist la asemenea barbarii, prefer să mă retrag, domnule prefect! zise Titu căutînd să-și ia o mutră cît mai demnă. REBREANU, R. II 285. Spre a scăpa de tirania guvernului și spre a se bucura de folosurile ce le da scutirea dăjdiilor și protecția unui stăpîn puternic [moșnenii] preferară a se vinde ei cu moșiile lor cu un preț prea ușure. BĂLCESCU, O. I 138. ◊ Loc. adj. și adv. De preferat = preferabil. – Prez. ind. și: (învechit) preferez (KOGĂLNICEANU, S. 230). – Variantă: preferí (GHEREA, ST. CR. I 367, NEGRUZZI, S. I 335) vb. IV.

preferá (a ~) vb., ind. prez. 3 preféră

preferá vb., ind. prez. 1 sg. prefér, 3 sg. și pl. preféră

PREFERÁ vb. 1. (înv.) a protimisi. (~ să merg acum.) 2. v. conveni.

PREFERÁ vb. I. tr. A ține mai mult (la ceva sau la cineva), a da întâietate unei situații sau unei persoane în raport cu altceva sau altcineva; a-i plăcea mai mult, a se hotărî în favoarea cuiva sau a ceva. ♦ De preferat = preferabil. [P.i. prefér, -rez, var. preferi vb. IV. [< fr. préférer, cf. lat. praeferre].

PREFERÁ vb. tr. a alege între două sau mai multe posibilități, a da întâietate unei situații, unei persoane; a avea predilecție. ♦ de ~t = preferabil. (< fr. préférer)

preferá (prefér, preferát), vb. – A considera mai bun. – Var. preferi. Fr. préférer; var., mai puțin frecventă, a avut în vedere paralelismul cu oferi, suferi, conferi etc. – Der. preferabil, adj., din fr. préférable; preferent, adj. (care preferă); preferență (var. preferință), s. f., din fr. préférence; preferanță (var. preferans(ă), preferanț), s. f. (un anumit joc de cărți, azi înv.).

A PREFERÁ prefér tranz. (despre persoane) A considera ca fiind mai acceptabil (în raport cu altceva sau cu altcineva); a alege. /<fr. préférer

PREFERÍ vb. IV v. prefera.

PREFERÍ vb. IV v. prefera.

PREFERÍ vb. IV v. prefera.

PREFERÍ vb. IV. v. prefera.

preferì v. a se hotărî pentru cineva sau ceva mai mult decât pentru alții.

*prefér, a și (rar) a v. tr. (fr. préférer, lat. práe-fero, -férre.El preferă, să prefere. Cp. cu confer, defer, ofer, profer și sufer). Îmĭ place maĭ mult, vreaŭ maĭ bine, admit maĭ de grabă, stimez maĭ mult: prefer limonada vinuluĭ (dativ) saŭ în locu vinuluĭ, trebuĭe să preferĭ banuluĭ onoarea, prefer să mor de cît) să trădez patria.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

PREFERA vb. 1. (înv.) a protimisi. (~ să merg acum.) 2. a-i conveni, a-i plăcea. (Ai ~ să te muți la noi?)

Intrare: prefera
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prefera
  • preferare
  • preferat
  • preferând
singular plural
  • prefe
  • preferați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prefer
(să)
  • prefer
  • preferam
  • preferai
  • preferasem
a II-a (tu)
  • preferi
(să)
  • preferi
  • preferai
  • preferași
  • preferaseși
a III-a (el, ea)
  • prefe
(să)
  • prefere
  • prefera
  • preferă
  • preferase
plural I (noi)
  • preferăm
(să)
  • preferăm
  • preferam
  • preferarăm
  • preferaserăm
  • preferasem
a II-a (voi)
  • preferați
(să)
  • preferați
  • preferați
  • preferarăți
  • preferaserăți
  • preferaseți
a III-a (ei, ele)
  • prefe
(să)
  • prefere
  • preferau
  • prefera
  • preferaseră
verb (VT329)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preferi
  • preferire
  • preferit
  • preferind
singular plural
  • prefe
  • preferiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prefer
(să)
  • prefer
  • prefeream
  • preferii
  • preferisem
a II-a (tu)
  • preferi
(să)
  • preferi
  • prefereai
  • preferiși
  • preferiseși
a III-a (el, ea)
  • prefe
(să)
  • prefere
  • preferea
  • preferi
  • preferise
plural I (noi)
  • preferim
(să)
  • preferim
  • prefeream
  • preferirăm
  • preferiserăm
  • preferisem
a II-a (voi)
  • preferiți
(să)
  • preferiți
  • prefereați
  • preferirăți
  • preferiserăți
  • preferiseți
a III-a (ei, ele)
  • prefe
(să)
  • prefere
  • prefereau
  • preferi
  • preferiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)