PREDOSLOVIE, predoslovii, s. f. (Înv.) Prefață, precuvântare, introducere în cărțile vechi (bisericești). [ Acc. și: predoslovie] – Din sl. prĕdŭslovije.

predoslovie sf [At: CORESI, EV. 1 / V: ~dis~, pread~, preadis~, preadus~, pridis~ / A și: ~slovie / Pl: ~ii / E: slv прѣдъсловиѥ] (Înv) Prefață.

PREDOSLOVIE, predoslovii, s. f. (Înv.) Prefață, precuvântare, introducere. [Acc. și: predoslovie] – Din sl. prĕdŭslovije.

PREDOSLOVIE, predoslovii, s. f. (Învechit) Prefață, precuvîntare, introducere. Predoslovie [titlu]. C. PETRESCU, S. 5.

PREDOSLOVIE ~i f. înv. Comentariu plasat la începutul unei cărți; cuvânt înainte; cuvânt introductiv; prefață; precuvântare; prolog. [G.-D. predosloviei] /<sl. prĕduslovije

predoslovie f. precuvântare la scrierile vechi românești. [Slav.].

predoslóvie f. (rus. predi-slóvie, d. predŭ, peréd, înainte, și slovo, cuvînt. V. slavoslóvie). Vechĭ. Prefață.

preadislovie sf vz predoslovie

preadoslovie sf vz predoslovie

preaduslovie sf vz predoslovie

predislovie sf vz predoslovie

pridislovie sf vz predoslovie

predoslovie (înv.) s. f., art. predoslovia, g.-d. art. predosloviei; pl. predoslovii, art. predosloviile (desp. -vi-i-)

predoslovie (înv.) s. f., art. predoslovia, g.-d. art. predosloviei; pl. predoslovii, art. predosloviile

predoslovie s. f., art. predoslovia, g.-d. art. predosloviei; pl. predoslovii, art. predosloviile

PREDOSLOVIE s. v. cuvânt introductiv, cuvânt înainte, introducere, prefață.

predoslovie s. v. CUVÎNT INTRODUCTIV. CUVÎNT ÎNAINTE. INTRODUCERE. PREFAȚĂ.