13 definiții pentru precesiune precesie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRECESIÚNE s. f. v. precesie.

PRECESIÚNE, precesiuni, s. f. 1. (Fiz.) Deplasare lentă a axei de rotație a unui corp care se rotește rapid și are doar un punct fix. 2. (Astron.) Deplasare lentă și în sens retrograd a punctelor echinoxiale pe ecliptică. [Var.: precésie s. f.] – Din fr. précession.

PRECESIÚNE s. f. Mișcare a unui corp în cursul căreia axa instantanee de rotație a corpului descrie un con în jurul unei axe fixe. ◊ Precesiunea echinocțiilor = mișcare a liniei de intersecție dintre planul eclipticei și planul ecuatorului sferei cerești în care axa polilor pămîntului descrie un con în jurul unei axe perpendiculare pe planul eclipticei.

PRECESIÚNE s.f. Mișcare a unui corp în timpul căreia axa de rotație a corpului descrie un con în jurul unei axe fixe. ◊ (Astr.) Precesiunea echinocțiilor = mișcare foarte lentă de la răsărit spre apus a punctelor de echinocțiu ale Pământului, care face ca anotimpurile să revină înaintea îndeplinirii revoluției aparente a Soarelui. [Pron. -si-u-, var. precesie s.f. / cf. fr. précession, lat. praecessio].

PRECÉSIE, precesii, s. f. 1. (Fiz.) Deplasare lentă a axei de rotație a unui corp care se rotește rapid și are doar un punct fix. 2. (Astron.) Deplasare lentă și în sens retrograd a punctelor echinocțiale pe ecliptică. [Var.: precesiúne s. f.] – Din fr. précession.

PRECÉSIE s. f. v. precesiune.

PRECÉSIE s.f. v. precesiune.

PRECÉSIE s. f. 1. deplasare lentă a axei de rotație a unui corp ce se rotește rapid și are doar un punct fix. 2. (astr.) precesia echinocțiilor = deplasare, în sens retrograd, a punctelor echinocțiale ale Pământului, datorită atracției exercitate de Lună și de Soare asupra Pământului. (< fr. précession, lat. praecessio)

PRECÉSIE ~i f. 1) fiz. Mișcare a unui corp solid (giroscop, titirez) în timpul căreia axa lui de rotație descrie un con cu vârful într-un punct fix. 2) astr. Mișcare lentă a punctelor de echinocțiu ale Pământului în sens retrograd pe ecliptică. /<fr. précession


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

precésie (-si-e) s. f., art. precésia (-si-a), g.-d. art. precésiei; pl. precésii, art. precésiile (-si-i-)

precésie s. f. (sil. -si-e), art. precésia (sil. -si-a), g.-d. art. precésiei; pl. precésii, art. precésiile (sil. -si-i-)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PRECÉSIE (PRECESIÚNE) (< lat., fr.) s. f. 1. (FIZ.) Deplasare relativ lentă a axei proprii de rotație a unui corp care se rotește rapid și care are doar un punct fix; această deplasare face ca axa amintită să descrie un con cu vârful în punctul fix. 2. (ASTR.) Precesia echinocțiilor = deplasarea lentă, în sensul retrograd, a punctelor echinocțiale (punctul vernal și punctul autumnal) pe ecliptică, datorită atracției exercitate de Lună și de Soare asupra umflăturii ecuatoriale a Pământului și asupra neomogenităților structurale ale acestuia; perioada de p. este de c. 26.000 de ani. Peste c. 13.000 ani cea mai apropiată stea de polul nord ceresc va fi steaua Vega.

Intrare: precesiune
precesiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precesiune
  • precesiunea
plural
  • precesiuni
  • precesiunile
genitiv-dativ singular
  • precesiuni
  • precesiunii
plural
  • precesiuni
  • precesiunilor
vocativ singular
plural
  • silabație: -si-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precesie
  • precesia
plural
  • precesii
  • precesiile
genitiv-dativ singular
  • precesii
  • precesiei
plural
  • precesii
  • precesiilor
vocativ singular
plural