11 definiții pentru potent

POTÉNT, -Ă, potenți, -te, adj. Puternic, tare. – Din lat. potens, -ntis.

POTÉNT, -Ă, potenți, -te, adj. (Livr.) Puternic, tare. – Din lat. potens, -ntis.

POTÉNT, -Ă, potenți, -te, adj. (Livresc, astăzi rar) Puternic, tare. Cauza popoarelor dobîndi mai multe guri și mai potente. GHICA, A. 789.

potént adj. m., pl. poténți; f. poténtă, pl. poténte

potént adj. m., pl. poténți; f. sg. poténtă, pl. poténte

POTÉNT adj. v. puternic, redutabil, robust, solid, tare, temut, valoros, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.

POTÉNT, -Ă adj. (Liv.) Puternic, tare, în putere. [< lat. potens].

POTÉNT, -Ă adj. puternic, tare, viril. (< lat. potens)

POTÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care vădește potență; plin de potență. 2) Care are vigoare; puternic; tare. /<lat. potens, ~ntis


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

potént adj. v. PUTERNIC. REDUTABIL. ROBUST. SOLID. TARE. TEMUT. VALOROS. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. ZDRAVĂN.

Intrare: potent
potent
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular potent potentul potentă potenta
plural potenți potenții potente potentele
genitiv-dativ singular potent potentului potente potentei
plural potenți potenților potente potentelor
vocativ singular
plural