2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PORTÍC, porticuri, s. n. Galerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, care servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri etc. sau ca intrare monumentală într-un edificiu. [Pl. și: portice] – Din fr. portique, lat. porticus.

PORTÍC, porticuri, s. n. Galerie exterioară, mărginită de o colonadă, uneori cu arcade, care servește ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri etc. sau ca intrare monumentală într-un edificiu. [Pl. și: portice] – Din fr. portique, lat. porticus.

PORTÍC, porticuri, s. n. Galerie exterioară, acoperită, mărginită pe cel puțin una din laturi cu o colonadă, adesea în formă de arcade și care servește ca loc de plimbare în jurul unei piețe, al unei clădiri sau grădini etc. Găsind poarta închisă, Pherenike se aciuie sub un portic și așteptă să se facă ziuă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 34. Traian, în tunică scurtă. și cu toga pe umeri, iese cu alți doi soți de sub un portic. ODOBESCU, S. III 74. – Pl. și: portice (NEGRUZZI, S. II 133).

PORTÍC s.n. 1. Galerie deschisă, susținută de o coloană, care se întinde înaintea unei intrări, a unei porți monumentale, de-a lungul unei clădiri, în jurul unei grădini sau al unei piețe. 2. Instalație de gimnastică cuprinzând o serie de aparate (pârghii, prăjini etc.) pentru diferite exerciții. [Pl. -curi, -ce, var. portice s.n. / cf. fr. portique, it. portico, lat. porticus].

PORTÍC s. n. 1. galerie deschisă, susținută de o colonadă, de-a lungul unei clădiri, în jurul unei grădini sau piețe. 2. instalație de gimnastică cu o serie de aparate (pârghii, prăjini etc.) pentru diferite exerciții. (< fr. portique, lat. porticus)

PORTÍC ~uri n. arhit. Galerie exterioară, susținută de două rânduri de coloane, formând intrarea într-o clădire, într-un parc sau servind ca loc de plimbare în jurul unei piețe sau al unei grădini. /<fr. portique, lat. porticus

portic n. galerie deschisă sprijinită de coloane și de arcade. ║ Porticul, școala filozofului stoic Zenon, care instruia sub un portic din Atena.

*pórtic n., pl. e (lat. pórticus [f.], d. porta, poartă). Galerie deschisă susținută de coloane și arcade: porticu Magdaleneĭ la Paris. În filosofie, secta stoicilor, al căror șef, Zenone, îșĭ preda cursurile supt un portic (vgr. stoá) din Atena.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

portíc s. n., pl. portícuri

portíc s. n., pl. portícuri


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

porticúri s.n. pl. (reg.) unelte agricole.

PORTICUL DE PARAȘUTAJ instalație destinată antrenamentului la sol a parașutiștilor, formată dintr-un cadru metalic de formă pătrată fixat pe stâlpi la 6-7 m înălțime, pe care sunt fixate mai multe inele de plafon (v.).

Intrare: portic (pl. -e)
portic (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • portic
  • porticul
  • porticu‑
plural
  • portice
  • porticele
genitiv-dativ singular
  • portic
  • porticului
plural
  • portice
  • porticelor
vocativ singular
plural
Intrare: portic (pl. -uri)
portic (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • portic
  • porticul
  • porticu‑
plural
  • porticuri
  • porticurile
genitiv-dativ singular
  • portic
  • porticului
plural
  • porticuri
  • porticurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)