12 definiții pentru pontaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PONTÁJ, pontaje, s. n. Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare1. – Din fr. pointage.

PONTÁJ, pontaje, s. n. Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare1. – Din fr. pointage.

pontaj1 sm [At: LEG. EC. PL. 207 / Pl: ~e / E: fr pointage] 1 Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări precum și cantitatea de produse efectuate într-un anumit interval de timp, în vederea calculării salariului, a retribuției sau a plății Si: pontare2. 2 (Îs) Fișă de ~ Document în care se înregistrează prezența la lucru.

pontaj2 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr pontage] Operație destinată a restabili circulația arterială obliterată.

PONTÁJ, pontaje, s. n. Acțiunea de a ponta (1); înregistrare a prezenței muncitorilor la locul de muncă. Număr de pontaj = număr de ordine înscris pe o mică placă, de obicei metalică, pe care muncitorul o depune la intrarea în fabrică, ca dovadă a prezenței sale la locul de muncă. Fișă de pontaj = fișă personală, de obicei de carton, pe care se marchează zilnic în întreprinderi, manual sau mecanic, ora intrării și a ieșirii muncitorilor. Ceasornic de pontaj v. ceasornic. Tablou de pontaj = panou prevăzut cu locuri sau căsuțe numerotate, pe care se așază fișele personale, ca dovadă a prezenței muncitorilor la lucru.

PONTÁJ2 s.n. Operație destinată a restabili circulația arterială obliterată. [< fr. pontage].

PONTÁJ1 s.n. Faptul de a ponta (1) [în DN]; pontare. ◊ Fișă de pontare = document în care se înregistrează prezența la lucru. [Cf. fr. pointage].

PONTÁJ1 s. n. pontare1. ♦ fișă de ~ = document în care se înregistrează prezența individuală la lucru. (< fr. pointage)

PONTÁJ2 s. n. operație destinată a restabili circulația arterială obliterată. (< fr. pontage)

PONTÁJ ~e n. v. A PONTA1.Fișă de ~ fișă pentru evidența prezenței muncitorilor la locul de muncă. /<fr. pointage


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pontáj s. n., pl. pontáje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PONTÁJ s. pontare. (Fișă de ~.)

PONTAJ s. pontare. (Fișă de ~.)

Intrare: pontaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pontaj
  • pontajul
  • pontaju‑
plural
  • pontaje
  • pontajele
genitiv-dativ singular
  • pontaj
  • pontajului
plural
  • pontaje
  • pontajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)