8 definiții pentru polturac
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POLTURÁC, polturaci, s. m. Veche monedă poloneză sau austriacă, care a circulat și în Țările Române în sec. XVII-XVIII. – Din pol. pólturak.
polturac sm [At: (a. 1748) IORGA, S. D. I, 106 / Pl: ~aci / E: pn pólturak] (Înv) Monedă poloneză, austriacă etc. care a circulat și în țările române în sec. XVII și XVIII.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLTURÁC, polturaci, s. m. Veche monedă poloneză sau austriacă, care a circulat și în țările române în sec. XVII-XVIII. – Din pol. pólturak.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
polturác m. (pol. póltorak, d. vsl. polŭ vŭtora, polŭtora, unu jumătate. V. potor). O veche monetă care, la 1700, valora în Țara Românească 2 banĭ saŭ jumătate de groș și care în Moldova era rar întrebuințată (Ĭorga, Negoț. 222). V. potronic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
polturac s. m., pl. polturaci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
polturac s. m., pl. polturaci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
polturác s. m., pl. polturáci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
polturác (polturáci), s. m. – Monedă înv., care valora jumătate de gros în 1700. Pol. poltorak (Scriban).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
polturac, polturacisubstantiv masculin
- 1. Veche monedă poloneză sau austriacă, care a circulat și în Țările Române în secolele XVII-XVIII. DEX '09
etimologie:
- pólturak DEX '98 DEX '09