opțiuni
  • info

8 definiții pentru pohoață


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POHÓȚ, -OÁȚĂ, pohoți, -oațe, s. m. și f. (Reg.) Persoană ticăloasă, nemernică; persoană destrăbălată, imorală; codoș. – Din hoț.

POHÓȚ, -OÁȚĂ, pohoți, -oațe, s. m. și f. (Reg.) Persoană ticăloasă, nemernică; persoană destrăbălată, imorală; codoș. – Din hoț.

pohoț, ~oață smf [At: CIHAC, II, 272 / Pl: ~i, ~oațe / E: po1- + hoț] (Mol) 1 Proxenet. 2 (Pex) Om desfrânat, imoral. 3 (Pex) Om ticălos Si: nemernic.

POHÓȚ, -OÁȚĂ, pohoți, -oațe, s. m. și f. (Mold.) Persoană ticăloasă, prefăcută, înșelătoare. Atunci pohoața de babă, o cheamă iarăși la dînsa. CREANGĂ, P. 98. ♦ Persoană imorală, destrăbălată; codoș. La amară pine am ajuns! Să-mi înșel fata, s-o vînd ca o pohoață! CONTEMPORANUL, VIII 9.

pohóț, -oáță s. (po și hoț). Mold. Fam. Mare hoț: pohoața de babă (Cr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pohoáță (reg.) s. f., g.-d. art. pohoáței; pl. pohoáțe

pohoáță s. f., g.-d. art. pohoáței; pl. pohoáțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POHÓȚ s. v. codoș, mijlocitor, proxenet.

pohoț s. v. CODOȘ. MIJLOCITOR. PROXENET.

Intrare: pohoață
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pohoață
  • pohoața
plural
  • pohoațe
  • pohoațele
genitiv-dativ singular
  • pohoațe
  • pohoaței
plural
  • pohoațe
  • pohoațelor
vocativ singular
  • pohoață
  • pohoațo
plural
  • pohoațelor

pohoț, -oață pohoață

etimologie:

  • hoț
    surse: DEX '98 DEX '09