6 definiții pentru pohlibui

Explicative DEX

pohlibui vt [At: SIMION DASC., ap. LET. 165 / Pzi: ~esc / E: ucr похлібувати] (Îvr) 1 A defăima. 2 A bârfi.

pohlibuĭésc v. tr. (pol. pochlebic, rus. pohlĭébstvovati, a linguși). Est. L. V. Clevetesc.

Sinonime

POHLIBUI vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

pohlibui vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

Regionalisme / arhaisme

POHLIBUI vb. (Mold.) A defăima, a cleveti, a bîrfi, a ponegri. După 2 ani, pohlibuindu-l mulți din neprietenii lui cu multe cuvinte rele către împăratul, au căzut la închisoare. URECHE. Etimologie: ucr. pohlibuvati. Vezi și pohlibuitor, pohlibuilură. Cf. amesteca, balamuți, b l o j o r i, mozaviri.

Tezaur

POHLIBUI vb. IV. Tranz. (învechit, rar) A defăima, a cleveti, a bîrfi, a ponegri. După 2 ani, pohlibuindu-l mulți din neprietenii lui cu multe cuvinte rele către împăratul, au căzut la închisoare. Simion Dasc., let. 165, cf. Scriban, D., Rosetti-Cazacu, I. L. R. I, 223.
- Prez. ind. : pohlibuiesc.
- Din ucr. похлібувати.

Intrare: pohlibui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pohlibui
  • pohlibuire
  • pohlibuit
  • pohlibuitu‑
  • pohlibuind
  • pohlibuindu‑
singular plural
  • pohlibuiește
  • pohlibuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pohlibuiesc
(să)
  • pohlibuiesc
  • pohlibuiam
  • pohlibuii
  • pohlibuisem
a II-a (tu)
  • pohlibuiești
(să)
  • pohlibuiești
  • pohlibuiai
  • pohlibuiși
  • pohlibuiseși
a III-a (el, ea)
  • pohlibuiește
(să)
  • pohlibuiască
  • pohlibuia
  • pohlibui
  • pohlibuise
plural I (noi)
  • pohlibuim
(să)
  • pohlibuim
  • pohlibuiam
  • pohlibuirăm
  • pohlibuiserăm
  • pohlibuisem
a II-a (voi)
  • pohlibuiți
(să)
  • pohlibuiți
  • pohlibuiați
  • pohlibuirăți
  • pohlibuiserăți
  • pohlibuiseți
a III-a (ei, ele)
  • pohlibuiesc
(să)
  • pohlibuiască
  • pohlibuiau
  • pohlibui
  • pohlibuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)