POGROM, pogromuri, s. n. Masacrare a unui grup național minoritar sau rasial, organizată de elemente ultranaționaliste, șovine. – Din rus. pogrom.

pogrom sn [At: ȘĂINEANU, D. U. / V: (rar) prog~ / Pl: ~uri / E: rs погром] Masacrare și jefuire în masă a unui grup național minoritar.

POGROM, pogromuri, s. n. Ucidere în masă a membrilor unui grup național minoritar, organizată de elemente naționaliste, șovine. – Din rus. pogrom.

POGROM, pogromuri, s. n. Masacrare și jefuire în masă a unui grup național minoritar, de către elementele reacționar-șovine.

POGROM s.n. Masacru îndreptat împotriva unui grup național minoritar. [< rus. pogrom, cf. fr. pogrom].

POGROM s. n. masacru împotriva unui grup minoritar, național sau rasial, organizat de elemente ultranaționaliste, șovine. (< rus. pogrom)

POGROM ~uri n. Acțiune dușmănoasă (însoțită de jafuri, omoruri) organizată de către elemente șovine împotriva unei minorități naționale. /<rus. pogrom

*pogróm n., pl. urĭ (rus. po-gróm. V. gromovnic). Devastare (jaf, incendiu, dărămare, distrugere și chear ucidere) făcută de plebe. V. bolșevic, huligan, vandalizm.

progrom sn vz pogrom

progrom n. măcel în massă al Evreilor (mai ales în Rusia). [Rus. PROGROMŬ, măcel].

pogrom (desp. po-grom) s. n., pl. pogromuri

pogrom (po-grom) s. n., pl. pogromuri

pogrom s. n. (sil. -grom), pl. pogromuri

pogrom

pogrom (pogromuri), s. n. – Act de vandalism popular, răzmeriță, mai ales în Rusia contra evreilor. Rus. pogrom, cf. fr. pogrom.

POGRÓM (< rus.) s. n. Atac în bandă, împotriva persoanelor și proprietăților/averilor aparținând unor minorități religioase, rasiale sau chiar minorități naționale. Termenul este folosit pentru desemnarea acțiunilor antievreiști. Primele p. au fost în Imperiul Rus și au urmat asasinării țarului Aleksandru II (1881). La sfârșitul sec. 19 și în sec. 20 s-au înregistrat numeroase p., care au sporit ca număr și violență.