11 definiții pentru podișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PODIȘÓR, podișoare, s. n. Podeț. ♦ (Reg.) Dulap sau stelaj pentru vase, acte etc. – Pod + suf. -ișor.

podișor sn [At: LEX. MARS. 238 / Pl: ~oare, (rar) ~uri, (îrg, sm) ~i / E: pod1 + -ișor] 1-4 (Îrg; șhp) Podeț (4-7). 5 Podeț1 (8). 6 (Reg) Fiecare dintre bârnele pe care se sprijină tavanul. 7 (Trs) Parte a bisericii în formă de balcon unde stă corul Si: (reg) polici (4). 8 (Reg) Platformă pe care sunt fixate pietrele la moara de apă Si: pod1 (52). 9 (Reg) Dulap pentru vase Vz blidar. 10 (Mar; șîs ~ mare) Dulap de haine. 11 (Trs; Mar) Nișă mică în zid Si: firidă. 12 (Olt) Suport de scânduri pe care se pun la uscat sau la dospit cașul, brânza etc., sau pe care se păstrează oalele cu lapte Si: (reg) leasă, pat1.

PODIȘÓR, podișoare, s. n. (Înv. și reg.) Podeț. ♦ (Reg.) Dulap sau stelaj pentru vase, acte etc. – Pod + suf. -ișor.

PODIȘÓR, podișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui pod (I 1). Trec un podișor di-alamă, Rău îi, doamni, făr’ de mamă. ȘEZ. VI 117.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

podișór, podișoáre, s.n. 1. (înv. și reg.) podeț. 2. (reg.) dulap sau stelaj pentru vase. 3. fiecare dintre bârnele pe care se sprijină podeaua la casă. 4. (reg.) parte a bisericii (cu balcon) unde stă corul. 5. (reg.) platformă pe care sunt fixate pietrele la moara de apă; pod. 6. (reg.) dulap de haine. 7. (reg.) nișă în zid, firidă. 8. (reg.) suport de scânduri pe care se pun la uscat sau la dospit cașul, brânza etc. sau pe care se păstrează oalele cu lapte; leasă, pat.

podișór, podișori, s.m. – Mobilier specific caselor din zona Lăpuș, fixat pe perete pentru a economisi spațiul din interiorul locuinței. „Este un dulap mic, format dintr-un cadru de lemn cu una sau două polițe la mijloc, închis cu uși prinse în țâțâni sau balamale de fier” (Stoica, Pop, 1984: 50). – Din pod (< sl. podŭ) + suf. -ișor (DEX, MDA).

podișór, -i, s.m. – Mobilier specific caselor din zona Lăpuș, fixat pe perete pentru a economisi spațiul din interiorul locuinței. „Este un dulap mic, format dintr-un cadru de lemn cu una sau două polițe la mijloc, închis cu uși prinse în țâțâni sau balamale de fier” (Stoica, Pop 1984: 50). – Din pod (< sl. podŭ) + -ișor.

Intrare: podișor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • podișor
  • podișorul
  • podișoru‑
plural
  • podișoare
  • podișoarele
genitiv-dativ singular
  • podișor
  • podișorului
plural
  • podișoare
  • podișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)