11 definiții pentru plutocrație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plutocrație sf [At: BARCIANU / Pl: ~ii / E: fr plutocratie, ger Plutocratie] 1 Regim politic în care puterea de stat se află concentrată în mâinile celor mai bogați reprezentanți ai societății. 2 Totalitate a persoanelor bogate care, cu ajutorul averii, acaparează conducerea statului și a treburilor publice.

PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. plutocratie, germ. Plutokratie.

PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. plutocratie, germ. Plutokratie.

PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. 1. Regim politic în care puterea de stat aparține celor bogați și în care oamenii muncii sînt exploatați și lipsiți de drepturi. Plutocrația Romei. 2. (Cu sens colectiv) Totalitatea plutocraților dintr-un stat.

PLUTOCRAȚÍE s.f. Formă de guvernare în care puterea de stat aparține exclusiv celor bogați. ♦ Totalitatea bogătașilor dintr-un stat. [Gen. -iei. / < fr. ploutocratie, gr. ploutos – bogăție, kratos – putere].

PLUTOCRAȚÍE s. f. formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. (< fr. ploutocratie)

PLUTOCRAȚÍE ~i f. 1) Formă de guvernământ în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați reprezentanți ai societății. 2) Pătură conducătoare dominantă care constituie baza acestei forme de guvernământ. /<fr. plutocratie, germ. Plutokratie

plutocrație f. domnia celor avuți, puterea financiarilor.

*plutocrațíe f. (vgr. plutokratía, d. plûtos, bogăție, și krátos, putere). Domnia celor bogațĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plutocrațíe (-to-cra-) s. f., art. plutocrațía, g.-d. art. plutocrațíei; pl. plutocrațíi, art. plutocrațíile

plutocrațíe s. f. (sil. -cra-), art. plutocrațía, g.-d. art. plutocrațíei; pl. plutocrațíi, art. plutocrațíile


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PLUTO- „bogăție, avuție”. ◊ gr. ploutos „avere, bogăție” > fr. pluto-, germ. id., engl. id. > rom. pluto-.~crație (v. -crație), s. f., 1. Formă de guvernare în care puterea aparține exclusiv celor mai bogați reprezentanți ai claselor exploatatoare. 2. Dominație a oligarhiei financiare în țările capitaliste contemporane.

Intrare: plutocrație
plutocrație substantiv feminin
  • silabație: -cra-
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plutocrație
  • plutocrația
plural
  • plutocrații
  • plutocrațiile
genitiv-dativ singular
  • plutocrații
  • plutocrației
plural
  • plutocrații
  • plutocrațiilor
vocativ singular
plural