8 definiții pentru plugărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUGĂRÍE s. f. Plugărit; îndeletnicirea, ocupația plugarului (1). – Plugar + suf. -ie.

PLUGĂRÍE s. f. Plugărit; îndeletnicirea, ocupația plugarului (1). – Plugar + suf. -ie.

PLUGĂRÍE s. f. Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărit. V. agricultură. Tata s-a întors să încerce ceva la dînsul acasă: a făcut plugărie. C. PETRESCU, A. 340. Pesemne tu ai să mă înveți pe mine ce-i plugăria? CREANGĂ, P. 160. Lasă boii, frățioare, Și te dă la vînătoare, Că nu-i timp de plugărie, Și e timp de vitejie. ALECSANDRI, P. P. 44.

plugărie f. meseria plugarului, agricultura.

plugăríe f. Agricultură, meseria de plugar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plugăríe (rar) s. f., art. plugăría, g.-d. plugăríi, art. plugăríei

plugăríe s. f., art. plugăría, g.-d. plugăríi, art. plugăríei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLUGĂRÍE s. v. plugărit.

PLUGĂRIE s. (AGRIC.) arare, arat, arătură, plug, plugărit, (rar) plugărire. (Merg în zori la ~.)

Intrare: plugărie
plugărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plugărie
  • plugăria
plural
genitiv-dativ singular
  • plugării
  • plugăriei
plural
vocativ singular
plural