2 intrări
10 definiții
Explicative DEX
plointe [At: I. IONESCU, P. 301 / E: ml plovens, -entis] 1-2 ain (Reg) Ploios (4-5). 3 ss Ploaie (1) multă și deasă. 4 ss (Pex) Timp ploios.
PLOINTE s. m. (Olt.) Timp ploios, abundență de ploaie. Seceta bîntuie producerea mult mai adesea decît plointele. Nimeni din județ nu se plînge de plointe, dar de secetă se plînge toată lumea. I. IONESCU, P. 238.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ploínte adj. (lat. plúens, pluéntis, care ploŭă). Olt. Munt. vest. Ploĭos: an plointe. S. f. Vreme ploĭoasă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
plointe1 (reg.) adj. invar. (vreme ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
plointe2 (reg.) s. f., art. plointea
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
plointe1 (reg.) adj. invar.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!plointe2 (reg.) s. f.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
plointe adj. invar., s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PLOINTE adj. v. ploios, umed.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plointe adj. v. PLOIOS. UMED.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
plointeadjectiv invariabil
plointesubstantiv feminin
- 1. Timp ploios, abundență de ploaie. DLRLC
- Seceta bîntuie producerea mult mai adesea decît plointele. Nimeni din județ nu se plînge de plointe, dar de secetă se plînge toată lumea. I. IONESCU, P. 238. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.