4 intrări

Articole pe această temă:

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLÓȘNIȚĂ, ploșnițe, s. f. Insectă parazită, de culoare roșie, cu corpul turtit și cu miros urât caracteristic, care trăiește prin crăpăturile pereților sau ale mobilelor și se hrănește cu sângele omului; păduche-de-lemn, stelniță, polușcă (Cimex lectularius). ◊ Compuse: ploșniță-de-pom = numele a două insecte de culoare măslinie pe spate, cu antenele în dungi negre și galbene, care trăiesc pe fragi, pe zmeură, pe căpșuni etc. (Pentatoma baccarum și Dolycoris baccarum); ploșniță-de-grădină = insectă de culoare albăstruie, cu miros usturător, foarte dăunătoare legumelor (Sirachia oleracea); ploșniță-sură = insectă de culoarea bronzului, cu aripi înguste și cu capul în formă de cub, care împrăștie un miros aromatic (Syromastes marginatus); ploșniță-de-apă = a) insectă care înoată pe spate la suprafața apei și care are un ac otrăvitor (Notonecta glanea); b) răcușor; c) cornățar; ploșniță-de-câmp = insectă parazită verzuie pe spate, castanie pe aripi și roșiatică pe burtă, care trăiește pe fructe și pe legume (Palomena prasina); ploșnița-verzei = insectă dăunătoare, de circa 8 mm lungime, roșie cu pete negre, care atacă varza și conopida (Euryderma ornata).Cf. ceh. ploščica.

PLÓȘNIȚĂ, ploșnițe, s. f. Insectă parazită, de culoare roșie, cu corpul turtit și cu miros urât caracteristic, care trăiește prin crăpăturile pereților sau ale mobilelor și se hrănește cu sângele omului; păduche-de-lemn, stelniță, polușcă (Cimex lectularius). ◊ Compuse: ploșniță-de-pom = numele a două insecte de culoare măslinie pe spate, cu antenele în dungi negre și galbene, care trăiesc pe fragi, pe zmeură, pe căpșuni etc. (Pentatoma baccarum și Dolycoris baccarum); ploșniță-de-grădină = insectă de culoare albăstruie, cu miros usturător, foarte dăunătoare legumelor (Sirachia oleracea); ploșniță-sură = insectă de culoarea bronzului, cu aripi înguste și cu capul în formă de cub, care împrăștie un miros aromatic (Syromastes marginatus); ploșniță-de-apă = a) insectă care înoată pe spate la suprafața apei și care are un ac otrăvitor (Notonecta glanea); b) răcușor; c) cornățar; ploșniță-de-câmp = insectă parazită verzuie pe spate, castanie pe aripi și roșiatică pe burtă, care trăiește pe fructe și pe legume (Palomena prasina); ploșnița-verzei = insectă dăunătoare, de circa 8 mm lungime, roșie cu pete negre, care atacă varza și conopida (Euryderma ornata).Cf. ceh. ploščica.

PLOȘNÍȚĂ, ploșnițe și ploșniți, s. f. Insectă parazită, de culoare roșie, cu corpul turtit, care trăiește prin crăpăturile pereților sau ale mobilelor și se hrănește cu sîngele omului (Cinex lectidaria); păduche-de-lemn, stelniță. Pe podul cu lungi pînze de painjen Roiesc ploșnițele roșii. EMINESCU, O. I 46. N-a putut dormi diaconul de căldură și de ploșniți. CONTEMPORANUL, III 658. Vezi bine că te-i fi mutînd de patru ori pe an dintr-o casă în alta, dacă te gonesc ploșnițele. BOLINTINEANU, O. 273. ◊ Compus: ploșniță-de-cîmp = insectă parazită, verzuie pe spate, castanie pe aripi și roșiatică pe pîntece, care trăiește pe fructe și pe legume. Palomena prasina).

PLÓȘNIȚĂ ~e f. Insectă parazită nocturnă, hematofagă, de talie mică, cu corp plat, de culoare roșiatică, cu miros neplăcut; păduche- de- lemn. ◊ ~-de-grădină insectă mică, de culoare albăstrie, cu miros urât, înțepător, care aduce mari daune legumelor. ~-de-apă a) insectă înotătoare de talie medie, cu corp alungit, înzestrată cu un ac otrăvitor; b) insectă înotătoare cu corp scurt și lat, având membrele anterioare asemănătoare cu niște cornițe; cornățar; c) insectă înotătoare cu membrele anterioare în formă de clește. /cf. ceh. ploštice

ploșniță f. păduche-de-lemn. [Cf. ceh PLOȘTIȚE].

plóșniță și (vest) -jniță f., pl. e (ceh. ploštice, ploštka, ploșniță, pol. ploszczyca, pluskwa, rus. ploščica, d. vsl. ploskŭ, lat). Est. Un insect lat și puturos care ziŭa stă ascuns pin paturĭ și crăpăturile ziduluĭ, ĭar noaptea ĭese și suge sîngele celor care dorm (acánthia lectulária). – În Munt. păduche de lemn, în Olt. stelniță. V. durbeniță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plóșniță s. f., g.-d. art. plóșniței; pl. plóșnițe

plóșniță s. f., g.-d. art. plóșniței; pl. plóșnițe

!plóșnița-vérzei (insectă) s. f. art., g.-d. art. plóșniței-vérzei

!plóșniță-de-póm (insectă) s. f., g.-d. art. plóșniței-de-póm; pl. plóșnițe-de-póm

!plóșniță-súră (insectă) s. f., g.-d. art. plóșniței-súre; pl. plóșnițe-súre

plóșnița vérzei s. f. + s. f.

plóșniță de pom s. f. + prep. + s. m.

plóșniță súră s. f. + adj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLÓȘNIȚĂ s. (ENTOM.) 1. (Cimex lectularius) păduche-de-lemn, (reg.) părăscuță, polușcă, (Olt. și Transilv.) stelniță, (Transilv.) păduche-de-perete. 2. ploșniță-de-câmp (Syromastes marginatus) = (reg.) goangă-pucioasă, ploșniță-gălbioară, ploșniță-sură.

PLOȘNIȚĂ s. (ENTOM.) 1. (Cimex lectularius) păduche-de-lemn, (reg.) părăscuță, polușcă, (Olt. și Transilv.) stelniță, (Transilv.) păduche-de-perete. 2. ploșniță-de-cîmp (Syromastes marginatus) = (reg.) goangă-pucioasă, ploșniță-gălbioară, ploșniță-sură.

PLOȘNIȚĂ-SÚRĂ s. v. ploșniță-de-câmp.

ploșniță-su s. v. PLOȘNIȚĂ-DE-CÎMP.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

plóșniță (plóșnițe), s. f. – (Mold.) Păduche-de-lemn (Acanthia lectularia). Sl. ploskŭ „turtit”, cf. ploscă și pol. ploszczyca, ceh. ploštice, rus. plosčica (Cihac, II, 266; Tiktin), rus. bloščica (Pascu, Arch. Rom., VII, 559). Cihac explică fonetismul rom. cu ajutorul unei încrucișări cu plesni „a pocni”, cf. bg. pljusnica „bătut din palme”. Mai curînd e vorba de un der. propriu rom., din sl. ploskŭ, cu suf. -niță, cf. beșniță.Der. ploșnițărie, s. f. (mulțime de ploșnițe); ploșnicar, s. m. (plantă, Ranunculus orthoceras); ploșnițare, s. f. (plantă, Actaea cimicifuga); polușcă, s. f. (Trans., ploșniță), din mag. poloska (Tiktin).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ploșniță, ploșnițe s. f. persoană leneșă și profitoare.

Intrare: ploșniță
ploșniță1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploșniță
  • ploșnița
plural
  • ploșnițe
  • ploșnițele
genitiv-dativ singular
  • ploșnițe
  • ploșniței
plural
  • ploșnițe
  • ploșnițelor
vocativ singular
plural
ploșniță2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploșniță
  • ploșnița
plural
  • ploșniți
  • ploșnițile
genitiv-dativ singular
  • ploșniți
  • ploșniții
plural
  • ploșniți
  • ploșniților
vocativ singular
plural
Intrare: ploșnița-verzei
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploșnița-verzei
plural
genitiv-dativ singular
  • ploșniței-verzei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ploșniță-de-pom
ploșniță-de-pom substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploșniță-de-pom
  • ploșnița-de-pom
plural
  • ploșnițe-de-pom
  • ploșnițele-de-pom
genitiv-dativ singular
  • ploșnițe-de-pom
  • ploșniței-de-pom
plural
  • ploșnițe-de-pom
  • ploșnițelor-de-pom
vocativ singular
plural
Intrare: ploșniță-sură
ploșniță-sură substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploșniță-su
  • ploșnița-su
plural
  • ploșnițe-sure
  • ploșnițele-sure
genitiv-dativ singular
  • ploșnițe-sure
  • ploșniței-sure
plural
  • ploșnițe-sure
  • ploșnițelor-sure
vocativ singular
plural

ploșniță

  • 1. Insectă parazită, de culoare roșie, cu corpul turtit și cu miros urât caracteristic, care trăiește prin crăpăturile pereților sau ale mobilelor și se hrănește cu sângele omului (Cimex lectularius).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: polușcă păduche-de-lemn stelniță 3 exemple
    exemple
    • Pe podul cu lungi pînze de painjen Roiesc ploșnițele roșii. EMINESCU, O. I 46.
      surse: DLRLC
    • N-a putut dormi diaconul de căldură și de ploșniți. CONTEMPORANUL, III 658.
      surse: DLRLC
    • Vezi bine că te-i fi mutînd de patru ori pe an dintr-o casă în alta, dacă te gonesc ploșnițele. BOLINTINEANU, O. 273.
      surse: DLRLC
    • 1.1. compus Ploșniță-de-pom = numele a două insecte de culoare măslinie pe spate, cu antenele în dungi negre și galbene, care trăiesc pe fragi, pe zmeură, pe căpșuni etc. (Pentatoma baccarum și Dolycoris baccarum).
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. compus Ploșniță-de-grădină = insectă de culoare albăstruie, cu miros usturător, foarte dăunătoare legumelor (Sirachia oleracea).
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.3. compus Ploșniță-sură = insectă de culoarea bronzului, cu aripi înguste și cu capul în formă de cub, care împrăștie un miros aromatic (Syromastes marginatus).
      surse: DEX '09
    • 1.4. compus Ploșniță-de-apă = insectă care înoată pe spate la suprafața apei și care are un ac otrăvitor (Notonecta glanea).
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.5. compus Ploșniță-de-apă = insectă înotătoare cu membrele anterioare în formă de clește.
      surse: DEX '09 NODEX sinonime: răcușor
    • 1.6. compus Ploșniță-de-apă = insectă înotătoare cu corp scurt și lat, având membrele anterioare asemănătoare cu niște cornițe.
      surse: DEX '09 NODEX sinonime: cornățar
    • 1.7. compus Ploșniță-de-câmp = insectă parazită verzuie pe spate, castanie pe aripi și roșiatică pe burtă, care trăiește pe fructe și pe legume (Palomena prasina).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.8. compus Ploșnița-verzei = insectă dăunătoare, de circa 8 mm lungime, roșie cu pete negre, care atacă varza și conopida (Euryderma ornata).
      surse: DEX '09

etimologie: