2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pledat, ~ă a [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 198 / Pl: ~ați, ~e / E: pleda] 1 (D. o cauză, o idee) Susținut. 2 (D. un discurs) Rostit în fața unei instanțe judecătorești, de către un avocat, cu scopul de a apăra cauza uneia dintre părți.

PLEDÁ, pledez, vb. I. Intranz. și tranz. A apăra o cauză în fața unei instanțe judecătorești. ♦ P. gener. A susține o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva. – Din fr. plaider.

pleda vit [At: HELIADE, D. J. 179/4 / Pzi: ~dez / E: fr plaider] 1-2 (Udp „pentru”, „în”) A susține o cauză, o idee. 3-4 (D. stări de fapt, acțiuni, activități, realizări etc.) A constitui o dovadă, un argument. 5-6 A influența favorabil Si: a milita. 7-8 A vorbi în fața unei instanțe judecătorești, ca avocat, pentru a apăra cauza uneia dintre părți. corectată

PLEDÁ, pledez, vb. I. Intranz. și tranz. A vorbi în fața unei instanțe judecătorești (ca avocat), apărând cauza uneia dintre părți. ♦ P. gener. A susține o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva. – Din fr. plaider.

PLEDÁ, pledez, vb. I. Intranz. A vorbi în fața unei instanțe judecătorești (ca avocat), apărînd interesele uneia dintre părți. În afară de procesele grele și complicate în care pleda... mai îngrijea și de cele două moșii. C. PETRESCU, Î. I 10. Dați-mi voie mie să pledez [la Divan] în numele domniei-voastre. ALECSANDRI, T. 1452. ◊ Tranz. Radu Comșa... pledă cîteva procese fără însemnătate. C. PETRESCU, Î. II 179. ♦ A susține cauza cuiva, a vorbi în favoarea cuiva, a apăra o idee, un interes, a milita pentru... A coborît jos și i-a venit rîndul să pledeze acum în fața streinului cu aceeași energie. C. PETRESCU, A. 290. (Tranz.) Pledarăm cauza unde s-a cuvenit, după cum știți și din cele ce vi s-au scris. GHICA, A. 803. ◊ (Subiectul este argumentul, dovada, mijlocul care constituie un argument) Pentru aceasta am lăsat manuscrisul să pledeze în numele meu. C. PETRESCU, C. V. 148.

PLEDÁ vb. I. intr., tr. A susține, a apăra înaintea unei instanțe judecătorești, interesele unei părți dintr-un proces; (p. ext.) a susține o cauză, o idee. [< fr. plaider].

PLEDÁ vb. intr. a susține, a apăra înaintea unei instanțe judecătorești interesele unei părți într-un proces; a susține o cauză, o idee. ◊ a fi în avantajul cuiva sau a ceva. (< fr. plaider)

A PLEDÁ ~éz intranz. 1) A apăra (în calitate de avocat) interesele unei părți. 2) A rosti o pledoarie. 3) A se pronunța cu ardoare (pentru o idee, o cauză, o doctrină etc.). /<fr. plaider

pledà v. a apăra o cauză: a pleda un proces (= fr. plaider).

*pledéz v. intr. (fr. plaider, d. plaid, proces, care vine d. lat. plácitum, voință, deciziune [a puteriĭ suverane], d. placere, a plăcea). Perorez, vorbesc ca să apăr pe cineva orĭ ceva: avocatu a pledat pentru clientu luĭ. Fig. Trecutu acestuĭ om pledează pentru el. V. tr. Susțin cu vorba: a pleda procese.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pledá (a ~) vb., ind. prez. 3 pledeáză

pledá vb., ind. prez. 1 sg. pledéz, 3 sg. și pl. pledeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLEDÁ vb. 1. a apăra, a susține. (A ~ cauza cuiva.) 2. a vorbi. (A ~ în favoarea cuiva.)

PLEDA vb. 1. a susține. (A ~ cauza cuiva.) 2. a vorbi. (A ~ în favoarea cuiva.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pledá (pledéz, pledát), vb.1. A apăra o cauză, un litigiu. – 2. A interveni, a mijloci. – 3. A perora, a discuta. Fr. plaider.Der. pledant, adj. (care pledează); pledoarie, s. f. (apărare), din fr. plaidoirie confundat cu fr. plaidoyer.

Intrare: pledat
pledat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pledat
  • pledatul
  • pledatu‑
  • pleda
  • pledata
plural
  • pledați
  • pledații
  • pledate
  • pledatele
genitiv-dativ singular
  • pledat
  • pledatului
  • pledate
  • pledatei
plural
  • pledați
  • pledaților
  • pledate
  • pledatelor
vocativ singular
plural
Intrare: pleda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pleda
  • pledare
  • pledat
  • pledatu‑
  • pledând
  • pledându‑
singular plural
  • pledea
  • pledați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pledez
(să)
  • pledez
  • pledam
  • pledai
  • pledasem
a II-a (tu)
  • pledezi
(să)
  • pledezi
  • pledai
  • pledași
  • pledaseși
a III-a (el, ea)
  • pledea
(să)
  • pledeze
  • pleda
  • pledă
  • pledase
plural I (noi)
  • pledăm
(să)
  • pledăm
  • pledam
  • pledarăm
  • pledaserăm
  • pledasem
a II-a (voi)
  • pledați
(să)
  • pledați
  • pledați
  • pledarăți
  • pledaserăți
  • pledaseți
a III-a (ei, ele)
  • pledea
(să)
  • pledeze
  • pledau
  • pleda
  • pledaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)